#AdrianV.Rădulescu - ctitorul De Ziua Educaţiei 2018, Adrian V. Rădulescu devine patronul spiritual al şcolii din comuna în care s-a născut (galerie foto+video)

La ora actuală, rememorarea numelui prof. univ. dr. Adrian V. Rădulescu şi a moştenirii sale poate fi regăsită în denumirea sălii pictate a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, aflată la etajul I, care i-a fost „acasă” timp de peste trei decenii, a aulei Universităţii „Ovidius”, a unei străzi din vecinătatea Moscheii ori în denumirea şcolii din Murfatlar (la solicitarea prof. Lavinia Popescu).
De aceea, pe 23 noiembrie 2017, cu prilejul evenimentului organizat de cotidianul ZIUA de Constanţa dedicat sărbătoririi Dobrogei, acordam, in memoriam, istoricului Adrian Rădulescu placheta şi medalia „Meritul Dobrogean“ - în semn de preţuire a personalităţii de prim rang - şi ne asumam un rol.

Redactorul-şef al cotidianului ZIUA de Constanţa, Emilian Andrei, consătean cu reputatul istoric, propunea, la vremea respectivă, schimbarea denumirii şcolii din localitatea Dorobanţu (judeţul Călăraşi), unde s-a născut şi a învăţat Adrian Rădulescu. Astăzi, dezideratul s-a concretizat, iar la ora la care citiţi aceste rânduri o delegaţie formată din primarul Decebal Făgădău, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa Claudiu Palaz, Mirela Matichescu, profesori de istorie şi participanţi la Sesiunea ştiinţifică „Pontica“ 51, alături de oficialităţi ale judeţului Călăraşi, sunt întâmpinaţi de Fanfara RAJA, după care va fi dezvelită placheta ce atestă noua denumire a unităţii şcolare: Şcoala Gimnazială „Prof. univ. dr. Adrian V. Rădulescu“.

 

Istoria unei aşezări de gospodari călărăşeni 

Amplasată pe malul drept al lacului Mostiştea, comuna Dorobanţu se înfăţişează trecătorului ca o localitate îngrijită, cu oameni gospodari. Dacă la ultimul recensământ număra aproximativ 3.000 de locuitori, cu tot cu satele Boşneagu, Vărăşti şi satul de reşedinţă Dorobanţu, actualul primar, Vasile Stoica, aflat la al doilea mandat, se arăta dezamăgit de scăderea populaţiei până spre 2.000 de locuitori.
 
De profesie agronom, primarul este pasionat de istorie, ca dovadă că prin grija sa a fost editată o monografie a comunei, apărută în 2016, iar acum lucrează la cea de-a doua ediţie, din dorinţa de a cuprinde tot ce s-ar putea spune despre Dorobanţu.
 
Recent, ne-am aflat într-o vizită de documentare în comună, prilej cu care primarul ne mărturisea că a primit cu mare bucurie şi entuziasm propunerea cu care a venit, iniţial, profesorul Constantin Tudor, fost inspector şcolar general la ISJ Călăraşi. Şcoala din comuna Dorobanţu este compusă din două corpuri. În corpul mai vechi învaţă elevii de la învăţământul primar, iar în cel recent reabilitat învaţă gimnaziul.
 
„La iniţiativa unor locuitori ai comunei Dorobanţu, s-a construit primul corp de şcoală în anul 1933, iar în anii 1958-1960 s-a ridicat şi cel de-al doilea corp“, povestea primarul Vasile Stoica. „La început erau mai puţin de 100 de copii, pentru că satul Dorobanţu este o localitate nouă, înfiinţată după reforma lui Al. I. Cuza, şi cred că este prima localitate sistematizată din România. Şi biserica a fost construită cam în aceeaşi perioadă, cu cetăţenii care veneau din satul vecin, Vărăşti, sat de reşedinţă pentru mai multe sate din împrejurimi, sau din judeţul Vlaşca, actualmente judeţul Dolj, Drăgăneşti-Vlaşca-Vlăsceni, Copăceni, Bujoreni, Hotăreni, şi primeau locuri de casă şi loturi de pământ. Ea a fost gândită de arhitectul Ciceoni, cel care a făcut şi planurile Prefecturii Călăraşi.
 
Revenind la şcoală, îmi amintesc că în anii 1965-1968 se ajunsese la trei clase pe nivel de studiu, dar, odată cu apariţia în peisajul economic a Combinatului de la Călăraşi, locuitorii au migrat către oraş, chiar şi după Revoluţie. 
 

În urmă cu patru ani, corpul de şcoală în care a învăţat istoricul Adrian V. Rădulescu a fost reabilitat cu fonduri de la Ministerul Educaţiei, iar la corpul B tocmai ce s-au finalizat lucrările, în valoare de circa 120.000 de lei, clădirea înfăţişându-se într-o haină nouă. Unitatea fost reabilitată termic prin anvelopare, toalete moderne, s-a renunţat la sobe. De altfel, centrale termice au fost montate la toate şcolile comunei. Am reuşit să le aducem la un standard aproximativ european. Am construit şi o bază sportivă, cu gazon artificial şi nocturnă, prin muncă patriotică şi donaţii“.
 
La finalul întâlnirii noastre, primarul Vasile Stoica povestea că pentru locuitorii comunei Dorobanţu istoricul Adrian V. Rădulescu a rămas un reper de conduită.
 
„Suntem bucuroşi că şcoala noastră îi va purta numele la iniţiativa ZIUA de Constanţa. Eu l-am cunoscut mai mult pe tatăl dânsului, care a fost un om extraordinar, de o moralitate exemplară. Oricine avea o problemă mergea la dânsul şi îşi găsea alinare şi înţelegere. La şcoala Boşneagu, al cărei local nu mai găzduieşte cursuri, ne-am gândit să înfiinţăm un muzeu al satului, iar în acest sens am demarat deja campania de strângere de documente şi alte diverse descoperiri din zonă, de altfel bogată în situri arheologice. Conform ultimelor descoperiri, cultura Boianu îşi are originile pe aici, în satul Vărăşti, care are o istorie mult mai îndelungată decât satul Dorobanţu“, a precizat primarul Vasile Stoica.
 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

 
Istoria Dobrogei - personalităţi Adrian Rădulescu (1932 - 2000)