#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea sculptorului dobrogean Cristea Grosu (galerie foto)
#citeşteDobrogea: 112 ani de la naşterea sculptorului dobrogean Cristea Grosu (galerie foto)
21 Jun, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
3558
Marime text
Pe 21 iunie 1906, în localitatea Dorobanţu (judeţul Constanţa), se năştea sculptorul dobrogean Cristea Grosu, cel care, cu prilejul aniversării Centenarului independenţei României şi eliberării Dobrogei, a restaurat Monumentul Independenţei de la Tulcea.
A urmat şcoala primară în comuna natală, iar studiile de specialitate le face la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-i ca profesori pe Dimitrie Paciurea şi Oscar Han.
După absolvire, lucrează cinci ani în atelierul sculptorului Ion Jalea.
În 1933, Cristea Grosu deschide o expoziţie personală, câştigând cu acest prilej bursa care-i oferă posibilitatea să plece pentru doi ani la Roma. Aici devine membru al Şcolii române. La expoziţia din 1937 a acestei şcoli, Cristea Grosu expune 22 de sculpturi în bronz, marmură, teracotă, ghips.
În scopul perfecţionării artei sale, vizitează localităţi bogate în opere de artă (Roma, Florenţa, Veneţia, Carrara, Torino), precum şi regiunile arheologice Pompei, Herculanum, Tripolitania. La întoarcerea în ţară, ia parte la expoziţiile de sculptură şi artă decorativă aplicată, la concursuri de monumente etc. şi este solicitat în diferite regiuni pentru executarea unor lucrări monumentale menite să înfrumuseţeze complexurile arhitectonice urbanistice: pentru faţada Universităţii din Iaşi lucrează medalioanele din marmură Alexandru Xenopol şi Dimitrie Cantemir; pentru oraşul Gheorghe Gheorghiu Dej lucrează ciclul Chimia şi Dezvoltarea ştiinţei şi culturii; pentru căminul cultural din satul natal, lucrează basoreliefurile Muzica şi Lectura; pentru litoral, compoziţiile Scafandrul şi Viaţa pescarilor.
De activitatea sa în Dobrogea se leagă şi contribuţia la apariţia revistei „Litoral“, în 1939, semnând majoritatea gravurilor, până în 1943, când revista şi-a încetat activitatea. Toată fantezia, sensibilitatea şi puterea de muncă a artistului se concretizează în lucrările sale deosebit de grăitoare, din care cităm: ciclul Munca, compus din trei elemente (Gândirea, Fantezia, Floarea soarelui); ciclul Maternitate, alcătuit din compoziţiile Naşterea, Veghea, Mama şi copilul; ciclul Cunoaşterea, cuprinzând: Zborul, Navigaţia, Înţelepciunea.
Bustul lui Andrei Ionescu - situat în scuarul din faţa Muzeului de Artă Populară, a fost dezvelit în anul 1974, fiind o operă a sculptorului Cristea Grosu. Dezvelirea bustului s-a realizat în anul centenarului naşterii acestui militant al clasei muncitoare. Iată cum l-am găsit descris pe sculptorul dobrogean într-un catalog de artă: „Viziune clasicizantă datorată contactului cu arta italiană în timpul petrecut la Roma ca bursier al Statului Român. Nu se îndepărtează de figurativ nici după 1944. În anii 1960 - 1970, registrul tematic cuprinde subiecte şi personaje istorice, dar şi figuri de muncitori, subiecte mitologice şi alegorii. Viziune clasicizantă datorată contactului cu arta italiană în timpul petrecut la Roma ca bursier al Statului Român. Nu se îndepărtează de figurativ nici după 1944. În anii 1960 - 1970, registrul tematic cuprinde subiecte şi personaje istorice, dar şi figuri de muncitori, subiecte mitologice şi alegorii“.
Sursă text şi foto: „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească“, autor Constanţa Călinescu
A urmat şcoala primară în comuna natală, iar studiile de specialitate le face la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-i ca profesori pe Dimitrie Paciurea şi Oscar Han.
După absolvire, lucrează cinci ani în atelierul sculptorului Ion Jalea.
În 1933, Cristea Grosu deschide o expoziţie personală, câştigând cu acest prilej bursa care-i oferă posibilitatea să plece pentru doi ani la Roma. Aici devine membru al Şcolii române. La expoziţia din 1937 a acestei şcoli, Cristea Grosu expune 22 de sculpturi în bronz, marmură, teracotă, ghips.
În scopul perfecţionării artei sale, vizitează localităţi bogate în opere de artă (Roma, Florenţa, Veneţia, Carrara, Torino), precum şi regiunile arheologice Pompei, Herculanum, Tripolitania. La întoarcerea în ţară, ia parte la expoziţiile de sculptură şi artă decorativă aplicată, la concursuri de monumente etc. şi este solicitat în diferite regiuni pentru executarea unor lucrări monumentale menite să înfrumuseţeze complexurile arhitectonice urbanistice: pentru faţada Universităţii din Iaşi lucrează medalioanele din marmură Alexandru Xenopol şi Dimitrie Cantemir; pentru oraşul Gheorghe Gheorghiu Dej lucrează ciclul Chimia şi Dezvoltarea ştiinţei şi culturii; pentru căminul cultural din satul natal, lucrează basoreliefurile Muzica şi Lectura; pentru litoral, compoziţiile Scafandrul şi Viaţa pescarilor.
De activitatea sa în Dobrogea se leagă şi contribuţia la apariţia revistei „Litoral“, în 1939, semnând majoritatea gravurilor, până în 1943, când revista şi-a încetat activitatea. Toată fantezia, sensibilitatea şi puterea de muncă a artistului se concretizează în lucrările sale deosebit de grăitoare, din care cităm: ciclul Munca, compus din trei elemente (Gândirea, Fantezia, Floarea soarelui); ciclul Maternitate, alcătuit din compoziţiile Naşterea, Veghea, Mama şi copilul; ciclul Cunoaşterea, cuprinzând: Zborul, Navigaţia, Înţelepciunea.
Bustul lui Andrei Ionescu - situat în scuarul din faţa Muzeului de Artă Populară, a fost dezvelit în anul 1974, fiind o operă a sculptorului Cristea Grosu. Dezvelirea bustului s-a realizat în anul centenarului naşterii acestui militant al clasei muncitoare. Iată cum l-am găsit descris pe sculptorul dobrogean într-un catalog de artă: „Viziune clasicizantă datorată contactului cu arta italiană în timpul petrecut la Roma ca bursier al Statului Român. Nu se îndepărtează de figurativ nici după 1944. În anii 1960 - 1970, registrul tematic cuprinde subiecte şi personaje istorice, dar şi figuri de muncitori, subiecte mitologice şi alegorii. Viziune clasicizantă datorată contactului cu arta italiană în timpul petrecut la Roma ca bursier al Statului Român. Nu se îndepărtează de figurativ nici după 1944. În anii 1960 - 1970, registrul tematic cuprinde subiecte şi personaje istorice, dar şi figuri de muncitori, subiecte mitologice şi alegorii“.
Sursă text şi foto: „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească“, autor Constanţa Călinescu
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii