#citeşteDobrogea 122 de ani de la naşterea lui Vasile Canarache, ctitor a numeroase edificii dobrogene

Născut la 6 februarie 1896, la Galaţi, Vasile Canarache ajungea să fie atât de ancorat sufleteşte de Dobrogea, încât, la ora actuală, de numele lui se leagă edificii precum Acvariul, Muzeul de Artă, chiar şi Muzeul Callatis ori Edificiul Roman cu Mozaic.
 
Mai multe informaţii privitoare la activitatea neobositului cercetător Vasile Canarache am găsit în lucrarea „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească“, de Constanţa Călinescu.
 
El va începe să muncească încă de la vârsta de 12 ani, practicând diferite meserii, precum vânzător de ziare, băiat de prăvălie, corector la redacţia ziarului „Minerva“ din Bucureşti, organizator de spectacole, redactor la gazetele „Patria“, „Dacia“, „Adevărul“, „Dimineaţa“, iar la Constanţa va scoate, în 1916, ziarele „Victoria“ şi „Varda“.
 
În timpul Războiului Mondial, Vasile Canarache e înrolat în regimentul 13 artilerie şi pleacă pe front, urmând să lupte la Mărăşeşti şi Novorosisk. După terminarea războiului, petrece un an în căutare de lucru prin Caucaz şi Persia. La întoarcerea în ţară, lucrează ca reporter la ziarele „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, apoi ca director al ziarului „Tempo“.
 
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este arestat şi internat în lagărul de la Târgu Jiu, de unde e eliberat în august 1944. După eliberare, lucrează ca director general la întreprinderea poligrafică „Scrisul liber“, ca preşedinte al consiliului de administraţie al fabricilor de hârtie Buşteni şi Piatra Neamţ, ca cercetător ştiinţific principal la Institutul de Arheologie al Academiei Române. În 1957 devine director al Muzeului de Arheologie Constanţa.
 
Neobosit cercetător, Vasile Canarache desfăşoară o vie activitate practică de descoperire şi restaurare a diverselor monumente istorice (Edificiul Roman cu Mozaic şi Băile Publice din Tomis), bazilici, ziduri de apărare, morminte, statui şi o bogată activitate publicistică. Unele dintre lucrările sale au fost traduse şi în străinătate.
 
Din 1949 a fost cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei, iar din 1957, director al Muzeului de Arheologie din Constanţa. În timp, a pus bazele Acvariului, ale Muzeului de Artă Plastică, ale Edificiului cu Mozaic Roman şi ale Parcului Arheologic din Constanţa, precum şi ale Muzeului Callatis din Mangalia.
 
A contribuit la descoperirea şi punerea în valoare a numeroase monumente istorice de pe teritoriul Dobrogei (printre care Băile Publice de la Tomis), având, în acelaşi timp, şi o intensă activitate publicistică. A iniţiat şi condus revista de istorie şi arheologie „Pontica“. Dincolo de săpăturile de la Tomis, Histria, Callatis sau Adamclisi, a făcut cercetări arheologice în Egipt, Grecia şi Bulgaria, iar multe dintre scrierile sale au fost publicate în reviste specializate din străinătate.

 
Vasile Canarache a murit pe 4 august 1969, la Constanţa, drept omagiu o stradă purtând numele său.
 
Sursa foto: „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească“, de Constanţa Călinescu
 
Citeşte şi:

Constanţa de odinioară Moştenirile lui Vasile Canarache (galerie foto)