#citeșteDobrogea 141 de ani de la nașterea arhitectului Victor Ștefănescu, căruia îi datorăm cele mai emblematice edificii constănțene
#citeșteDobrogea: 141 de ani de la nașterea arhitectului Victor Ștefănescu, căruia îi datorăm cele mai emblematice
14 Mar, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
5253
Marime text
Chiar dacă în mediul virtual pe arhitectul Victor Ștefănescu (Stephănescu) îl găsim ca fiind născut pe 14 martie 1877, s-ar părea că adevărul este altul. Cel puțin astfel ne-a informat arhitectul Radu Cornescu, cel care s-a aplecat cu minuție asupra vieții și activității acestui marcant arhitect român, pe lângă ale cărui lucrări trecem, cel mai probabil, fără să știm.
Așadar, se pare că Victor G. Stephănescu s-a născut pe 4 mai 1876, tatăl său fiind compozitorul George Stephănescu, figură marcantă a muzicii românești și întemeietorul Operei Române.
Victor G. Stephănescu, una dintre personalitățile de prim rang ale României, a lăsat moștenire nenumărate monumente arhitectonice în toate zonele țării, de la Arenele Romane, Gara de Nord, Biblioteca Metropolitană din Piața Amzei din București, Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, cu Palatul Regal și cel Episcopal, Banca Națională și Primăria din Constanța, astăzi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Piața Ovidiu, și până la Monumentul Unirii de la Cernăuți, construit împreună cu sculptorul Burca.
Ștefănescu a făcut parte din pleiada de arhitecți români care au construit România în prima jumătate a secolului al XX-lea într-un stil de orientare eclectică și neoromânească.
În 1920, după Primul Război Mondial, începea reconstrucția stațiunii Mamaia, puternic devastată de conflict, zece ani mai târziu debutând construirea Cazinoului Mamaia și a clădirii băilor, a căror arhitectură poartă semnătura lui Victor Ștefănescu. La 15 august 1935, Cazinoul a fost inaugurat în prezența Regelui Carol al II-lea, a membrilor Guvernului și a municipalității din Constanța.
Pe lângă Cazinoul constănțean, amprenta arhitectului Victor Ștefănescu se regăsește și în Moscheea Regală „Carol I“ ori în casele Pariano, Cănănău ori Ecsarhu, în zona istorică a Constanței. Dar, cu certitudine, mai multe lucruri interesante despre acest ilustru arhitect român vom afla lecturând volumul semnat de arh. Radu Cornescu, care urmează să fie lansat săptămâna viitoare de Universitatea „Andrei Șaguna“, la a cărei editură a văzut lumina tiparului.
Citește și:
#scrieDobrogea Povestea unui controversat edificiu aflat în suferinţă - cândva fost Palat Comunal, azi depozitar al istoriei oraşului (galerie foto)
Așadar, se pare că Victor G. Stephănescu s-a născut pe 4 mai 1876, tatăl său fiind compozitorul George Stephănescu, figură marcantă a muzicii românești și întemeietorul Operei Române.
Victor G. Stephănescu, una dintre personalitățile de prim rang ale României, a lăsat moștenire nenumărate monumente arhitectonice în toate zonele țării, de la Arenele Romane, Gara de Nord, Biblioteca Metropolitană din Piața Amzei din București, Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, cu Palatul Regal și cel Episcopal, Banca Națională și Primăria din Constanța, astăzi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Piața Ovidiu, și până la Monumentul Unirii de la Cernăuți, construit împreună cu sculptorul Burca.
Ștefănescu a făcut parte din pleiada de arhitecți români care au construit România în prima jumătate a secolului al XX-lea într-un stil de orientare eclectică și neoromânească.
În 1920, după Primul Război Mondial, începea reconstrucția stațiunii Mamaia, puternic devastată de conflict, zece ani mai târziu debutând construirea Cazinoului Mamaia și a clădirii băilor, a căror arhitectură poartă semnătura lui Victor Ștefănescu. La 15 august 1935, Cazinoul a fost inaugurat în prezența Regelui Carol al II-lea, a membrilor Guvernului și a municipalității din Constanța.
Pe lângă Cazinoul constănțean, amprenta arhitectului Victor Ștefănescu se regăsește și în Moscheea Regală „Carol I“ ori în casele Pariano, Cănănău ori Ecsarhu, în zona istorică a Constanței. Dar, cu certitudine, mai multe lucruri interesante despre acest ilustru arhitect român vom afla lecturând volumul semnat de arh. Radu Cornescu, care urmează să fie lansat săptămâna viitoare de Universitatea „Andrei Șaguna“, la a cărei editură a văzut lumina tiparului.
Citește și:
#scrieDobrogea Povestea unui controversat edificiu aflat în suferinţă - cândva fost Palat Comunal, azi depozitar al istoriei oraşului (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii