#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

Printre oamenii de seamă dobrogeni, fără îndoială, Orest Tafrali ocupă un loc de frunte.
Profesorul și cercetătorul Orest Tafrali s-a născut în urmă cu 142 de ani, la 14 noiembrie 1876, la Tulcea. Fiu de oameni săraci din Tulcea, și-a făcut studiile cu multe sacrificii.
 
 
 
 A urmat în satul natal clasele primare și liceale.
După absolvirea liceului, își continuă studiile la Facultatea de litere și filosofie din București, avându-i ca profesori pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, V.A. Urechia, Grigore Tocilescu.
 
Acesta din urmă i-a remarcat cunoștințele în limbile greacă și latină, precum și înclinațiile pentru studiul arheologiei, astfel că îl numește asistent și secretar al Muzeului Național de Antichități, unde a funcționat patru ani. Numirea o căpătase în anul 1902. Participă la diferite lucrări pe care le întreprindea Direcția Muzeului: strângerea unui material epigrafic al României, săpături întreprinse la Axiopolis, Adamclisi și Constanța. Această din urmă activitate a contribuit mult la formația sa arheologică, la studiile întreprinse mai târziu asupra ruinelor și monumentelor antice.
 
În 1904 a obținut licența în filologie clasică, suplinind un an catedra de limba latină la Liceul „Sf. Sava” din București. După care, în perioada 1907-1912, a urmat cursuri de specializare la Paris. După șase ani de studii în capitala Franței, Orest Tafrali și-a susținut doctoratul în istorie și arheologie la Sorbona.
 
Întors în țară, în 1913, a fost numit profesor titular la Catedra de Arheologie și Antichități de la Universitatea „Al.I. Cuza“, funcție pe care o exercită timp de trei decenii, unde a dat un nou impuls cercetărilor cu privire la istoria veche și a inițiat, în același timp, studii de artă veche românească. Un timp a fost și decan al Facultății de litere și filosofie.
 
A publicat cursul „Izvoarele istoriei grecilor și romanilor” (1928), care este mai mult un manual de orientare generală în acest domeniu de cercetare. Lucrările sale despre Salonic își mențin în multe privințe originalitatea și actualitatea. Datorită lui, harta arheologică a țării s-a îmbogățit cu o serie de descoperiri din vremea orânduirii comunei primitive și din perioada prefeudală.

 
În 1924, alături de profesorul Th. Sauciuc Săveanu ia parte la săpăturile arheologice începute la Callatis, săpături care au scos la iveală un bogat și valoros material, pe baza căruia Tafrali interpretează trecutul acestei cetăți în toată complexitatea lui, sub diferitele aspecte - istoric, cultural, economic, politic, artistic. El a închinat deci o bună parte din opera sa științifică și literară meleagurilor în care s-a născut.
 
De altfel, în 1906 debutează ca prozator cu volumul de nuvele „Scene din viața dobrogeană”, căruia îi urmează „Idile din viața antică”, ambele cu tematică dobrogeană.
Lucrările literare sunt bazate pe elemente autobiografice și pe descrieri ale regiunii natale (Tulcea, Niculițel și împrejurimile). Cu un deosebit dar de povestitor, prin nuvelele are o contribuție la cunoașterea Dobrogei antice. Sunt reînviate obiceiuri și datini, scene din viața locuitorilor cetății grecești de pe malul Mării Negre.
 
În afara faptului că s-a născut în Dobrogea, el a aparținut acestui pământ și prin lucrările sale, dovedind interes și admirație pentru pământul său natal. „Am vizitat nenumărate țări - declara Orest Tafrali -, am admirat monumente încântătoare și falnice, am studiat istoria multor popoare vechi și am adâncit pe cea a anumitor centre celebre din Orient. Niciodată însă n-am avut emoțiuni mai puternice, decât atunci când am scrutat trecutul scumpei noastre patrii, când am călcat din nou pământul încântător și glorios al Dobrogei noastre. Nu cred că exagerez susținând că nici o regiune din România nu-i este comparabilă în ceea ce privește însemnătatea trecutului, a monumentelor sale, ale ruinelor unor civilizații de mult apuse. Nicio regiune n-are apoi o varietate mai mare ca Dobrogea noastră în ceea ce privește aspectul geografic și geologic, clima, flora și fauna”.
 
Datorită activității sale științifice, a fost ales membru al Academiei Române, al Institutului bulgar de arheologie din Sofia și al Academiei din Atena.

 
Profesorul și omul de știință Orest Tafrali a trecut la cele veșnice pe 5 noiembrie 1937 și a fost înmormântat la cimitirul „Eternitatea“ din Iași.
 
Sursa text: „Dimensiunile unor vocaţii“, de C. Călinescu şi I. Faiter
 
Sursa foto: Wikipedia