#citeşteDobrogea 158 de ani de la naşterea primarului „de o cinste exemplară“ Cristea Georgescu. Destin tragic

Despre realizările celui care a fost primar al Constanţei de-a lungul a trei mandate (septembrie 1901 - noiembrie 1901, februarie 1902 - septembrie 1904, aprilie 1907 - mai 1908), dar şi despre destinul său tragic am găsit relatat într-un amplu articol semnat de Aurelia Lăpuşan, în urmă cu trei ani.
 

 
Cristea Georgescu s-a născut pe 20 iulie 1860, la Huşi, şi s-a şcolit la Iaşi, cu o pregătire solidă în Drept şi Litere. La 1 aprilie 1894, fusese numit supleant al Tribunalului Constanţa, mai târziu procuror, judecător sindic, iar din 1899 judecător al Ocolului Constanţa. Renunţă apoi pentru meseria de avocat, înscriindu-se în Baroul constănţean şi de aici în politică, membru al Partidului Liberal (Cheramidoglu, Constantin, „Un primar şi o stradă: Cristea Georgescu“, Poliţia Impact nr. 116, august 2012, p.11-12.).
 
Predă la nou-înfiinţatul gimnaziu clasic „Mircea cel Mare“ istorie, latină şi română alături de Ion Bănescu, N. Constantinescu Pană, Virgil Andronescu, Economu Rădulescu şi alţii.
Numirea sa ca primar al urbei, la 21 septembrie 1901, se face în urma dizolvării de către prefectul D. Quintescu a Consiliului Comunal al urbei Constanţa. După două luni, este schimbat în urma unor contestaţii privind apartenenţa unora dintre membrii echipei lui, revine în februarie 1902 pentru aproximativ doi ani.
Moartea neaşteptată, prematură, la doar 48 de ani, survenită la 22 mai 1908, întrerupe proiectele generoase ale primarului.
Cu energie, cu ambiţie, dornic să facă ceva durabil pentru oraşul devenit turistic, Cristea Georgescu participa la toate evenimentele desfăşurate pe plan local. La 21 mai 1908, se deschidea la Constanţa al nouălea congres anual al Camerelor de comerţ şi industrie din România.
 
În faţa celor 150 de participanţi, aflaţi în sala Elpis, se afla primarul. El fusese organizatorul amplei întâlniri, el îi invitase pe participanţi la masa festivă de la hotelul Carol, unde, în prezenţa ministrului Agriculturii şi Domeniilor, a multor demnitari bucureşteni, dar şi a soţiei sale, a apucat să rostească cuvintele: „La popoarele vechi baza civilizaţiunii au fost comerţul şi industria. La atenieni, egipteni, fenicieni...“. Dar fraza a rămas neterminată, căci bărbatul s-a aplecat peste masă şi a căzut. O comoţie cerebrală i-a adus moartea câteva ore mai târziu.
 
Constantin Sarry, redactorul-şef al publicaţiei „Dobrogea Jună“, scria în necrolog: „N-am văzut în viaţa mea un om de o cinste mai exemplară ca Christea Georgescu“. Şi-l cita pe regretatul primar cu vorbele care circulau între membrii consiliului ca un testament: „Singurul lucru pe care l-am moştenit de la părinţii mei e cinstea!“
 

Tocmai de aceea, Cristea Georgescu a murit sărac. Primăria a cedat un loc gratuit în cimitir pentru construirea unui cavou, iar terenul pe care îl cumpăra în rate, situat în cartierul românesc, i-a fost oferit gratuit soţiei văduve. O străduţă din peninsulă, de altfel destul de neîngrijită, îi poartă numele.
 

Moştenirea unui regretat primar

 
Dincolo de veleităţile sale de primar, Cristea Georgescu a fost şi un artist înnăscut şi om de cultură, având alături ca soţie pe fiica lui Gavriil Musicescu, care a încurajat constant evenimentele culturale, susţinând asociaţii, cercuri, publicaţii care să promoveze actele artistice de valoare. Pe mandatele lui au fost invitaţi la Constanţa pentru a susţine recitaluri voievodul operetei, Leonard, actriţa Agata Bârsescu, Constantin Tănase, Luca Massini ş.a.
 
La 22 iulie 1903, semna contractul încheiat între Primărie şi arhitectul Daniel Renard pentru executarea planurilor Cazinoului comunal, halei şi abatorului din Constanţa.
 
Din iulie 1903 se păstrează un contract încheiat între primarul Cristea Georgescu şi inspectorul general inginer Anghel Saligny, prin care A. Saligny se angajează a face studiile şi proiectul consolidării malurilor în partea de nord-est a oraşului Constanţa, între hotelul „Carol I“ şi abatorul actual, iar Primăria comunei Constanţa să pună la dispoziţia inspectorului general A. Saligny planul original al oraşului ridicat în anul 1893.
 
La 16 ianuarie 1904, Anghel Saligny îi prezintă primarului Cristea Georgescu proiectul formării unei noi plaje în oraş, legat de cel privind întărirea malurilor mării la Constanţa. Tot primarul Cristea Georgescu a reuşit să obţină de la minister acordul ca localul de pe strada Traian, conceput ca şcoală primară, să fie modificat corespunzător pentru a deveni clădirea liceului de astăzi „Mihai Eminescu“. El a reorganizat Piaţa Carol, a depus eforturi pentru alimentarea cu apă a oraşului, pentru iluminatul public.

 
Citeşte şi:
 
Constanţa de odinioară Un primar meloman - Cristea Georgescu. „Singurul lucru pe care l-am moştenit de la părinţii mei e cinstea!“ (galerie foto)
 
Ziua Marinei Romane - devenire in timp