#citeşteDobrogea 95 de ani de la naşterea diplomatului Agop Bezerian, căruia îi datorăm traduceri de excelenţă - „Mahabharata“, „Ramayana“
#citeşteDobrogea: 95 de ani de la naşterea diplomatului Agop Bezerian, căruia îi datorăm traduceri de excelenţă
08 Mar, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
3776
Marime text
Poate nu mulţi sunt cei care ştiu că, datorită diplomatului dobrogean Agop Bezerian, am putut citi lucrări precum „Mahabharata“, „Ramayana“ şi chiar „Om bogat, om sărac“, de Irvin Shaw, „Fălci“, de Peter Benchley, sau Enciclopedia fenomenelor neelucidate, de Jerome Clark, cărora li se adaugă alte peste 20 de titluri, unele fiind traduse împreună cu fiica sa, Daniela.
Născut la Constanţa pe 8 martie 1923, fiul lui Antranic şi al lui Gayane, Agop Bezerian a absolvit Liceul Comercial, după care a urmat cursurile Academiei Comerciale din Bucureşti. La vârsta de 20 de ani este încorporat, urmând Şcoala de Ofiţeri de rezervă de la Ploieşti, unde este prins şi de ultima fază a celui de-al Doilea Război Mondial.
Participă astfel la luptele din Valea Prahovei, după încheierea păcii fiind lăsat la vatră cu gradul de sublocotenent. După întoarcerea în oraşul natal, îndeplineşte funcţia de profesor suplinitor la Liceul Comercial de Băieţi din Constanţa.
În 1947 se înscrie la cursurile Institutului de Relaţii Internaţionale din Bucureşti, după absolvire fiind angajat în Ministerul de Externe în calitate de cadru diplomatic. A funcţionat în acest domeniu timp de trei decenii şi jumătate, până la pensionarea sa din 1983.
Aproape 19 ani din cariera sa diplomatică a activat peste hotare, în misiunile diplomatice ale României, astfel: 1949 - în Turcia, la Ambasada României de la Ankara, apoi ca şef al Consulatului General de la Istanbul; 1952 - participă la înfiinţarea primei Ambasade a României la New Delhi (India); 1962-1965 - la Ambasada României de la Beijing (China).
Cel mai îndelungat post al său a fost acela de consilier al Ambasadei României de la Teheran (1973-1980), după cum cel mai scurt post a fost acela de însărcinat cu afaceri a.i. al României la Bagdad, Irak, unde a rămas doar trei luni.
A îndeplinit misiuni diplomatice temporare şi în Liban (1950), Sri Lanka (1958), R.P. Mongolă (1964), India (1968), Pakistan (1972). În toate misiunile diplomatice ale României unde a activat a deţinut, în repetate rânduri, funcţia de şef de misiune a.i., în timpul absenţei titularului.
Pentru îndelungata sa activitate diplomatică a fost distins cu ordine şi medalii.
Absolvent al Facultăţii de limbi germanice şi posesor al certificatului de traducător din limbile franceză şi engleză, desfăşoară, după pensionare, o bogată activitate de traducător, colaborând cu edituri prestigioase: „Univers“, „Minerva“, „Saeculum şi Vestala“.
În 1993 este primit în Uniunea Scriitorilor din România.
În decembrie 2013, în sala de Consiliu a Primăriei sectorului 2 Bucureşti, s-a desfăşurat Gala Premiilor Filialelor din Bucureşti ale Uniunii Scriitorilor din România, prezidată de Nicolae Manolescu, președintele USR, Neculai Onțanu, Primarul Sectorului 2, Varujan Vosganian, vicepreședinte al USR, prilej cu care, la categoria Traduceri literare, Premiul „Opera Omnia“ a fost acordat diplomatului dobrogean Agop Bezerian (premiu susținut de Uniunea Armenilor din România).
Un alt eveniment marcant a fost cel organizat de Fundaţia Europeană Titulescu, în mai 2009, când a fost lansat volumul „Descoperirea Asiei. Memoriile unui diplomat de carieră al României“, de Agop Bezerian. Au vorbit: George G. Potra, director al Fundaţiei Europene Titulescu; Nicolae Ştefan, ambasador; Lucian Petrescu, ambasador; Ion Oprişan, director al Editurilor „Saeculum şi Vestala“ (mesaj citit de Daniela Bezerian); Mihai Stepan Kazazian, redactor-şef al revistei „Ararat“.
Agop Bezerian a mai tradus de-a lungul timpului numeroase volume, din limba engleză, din care spicuim: „Jocul de smarald“, de Ioan Petru Culianu (Editura Polirom), „Ramayana povestită în proză“ (Editura Saeculum I.O., Vestala), „Straniul caz al doctorului Jekyll şi al domnului Hyde“, de Robert Louis Stevenson (Editura Saeculum ), „Cine călărește un tigru“, de Bhattacharya, Bhabani (Editura Univers).
Sursa text: Dicţionar de personalităţi dobrogene, volumul II
Surse foto: http://www.araratonline.com/, http://titulescu.eu/
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii