#citeşteDobrogea A fi creștin. Sau despre sărbătorile de azi și sacrificiile de altădată. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
#citeşteDobrogea: A fi creștin. Sau despre sărbătorile de azi și sacrificiile de altădată. Lucrări din
26 Dec, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
2313
Marime text
An de an, beneficiem de „minivacanțe de sărbători“, de Crăciun și de Paște, la care visăm cu ochii deschişi mai tot timpul. An de an, ne pregătim să întâmpinăm marile praznice religioase, în virtutea cărora primim aceste „libere“, cu mese încărcate. Facem pregătiri asidue până în ultima clipă, cumpărăm şi aşteptăm cadouri, pentru că aceste sărbători vin „la pachet“ cu darurile. Însă stăm prea puțin să întrebăm ce înseamnă azi a fi creștin (ortodox)? Un fel de a trăi, o moștenire „de familie“ transmisă din generație în generație, încă din primele zile ale acestei vieți, conform cutumei, sau doar nişte cuvinte seci, fără conținut?
Se uită sau, din păcate, chiar nu se știe ce înseamnă a fi creștin, cu ce imense sacrificii (greu de înțeles în zilele noastre) s-a obținut acest statut.
Plinius, guvernatorul Bitiniei, într-una din acele „Epistulae selectae“, pe care le trimitea împăratului Traian (53-117), cuceritorul Daciei, făcea referire la măsurile care se luau împotriva creștinilor, mai ales că această religie era percepută ca o amenințare la adresa templelor romane, care deveneau, treptat-treptat, pustii.
„În cercetările creștinilor, nu știu ce trebuie să întreb și nici pe cine să pedepsesc. Nu știu dacă trebuie să am aceeași măsură de pedeapsa pentru copii, pentru tineri și bătrâni, dacă merită iertare, căință și dacă cineva se face vinovat pentru că poartă numele de creștin. Pre cei ce mi-au mărturisit de două și de trei ori că sunt creștini și au persistat în această mărturisire, am poruncit să-i omoare. Dintre cetățenii români, pe cari i-am găsit vinovați de această manie religioasă, am dispus să fie trimiși la Roma“, spunea Plinius.
Însă, ca și Pilat din Pont, care îl judecase pe Iisus fără să-i găsească nicio o vină, nici el nu le găsise vreo vină creștinilor, chiar dacă îi condamna la moarte, pentru singurul păcat că nu renunțau la credința lor în Hristos.
În acest sens, Plinius scria: „Singura vină a creștinilor e că se adună înainte de a se lumina de ziua, spre a cânta în mod alternativ imne în onoarea lui Christos, ca unui Dumnezeu. În slujbele lor religioase nu săvârșesc fapte culpabile, nici furturi sau adulter, nu-și calcă cuvântul niciodată și nu ascund ceea ce li s’a încredințat. Despre toate acestea m’am încredințat chiar dela două femei sclave, care au servit în acele adunări; și n’am descoperit altceva decât existența unor superstiții de necrezut (...) Această credință a lor a cuprins nu numai orașele, dar și satele și câmpiile. Și este foarte puțin sigur că ei vor mai umplea vreodată templele noastre, ce au rămas goale și că vor mai aduce sacrificii zeilor, sacrificii ce de mult timp au fost părăsite“.
Dacă doriți să aflați care este răspunsul pe care i l-a dat Traian, dar și alte lucruri demne de toată atenția, citiți studiul „Cultele în Dobrogea“, semnat de G. Ilioniu, subdirector general în Ministerul Cultelor și Artelor, în anul 1928, aici.
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
Sursă foto: ZIUA de Constanța
Se uită sau, din păcate, chiar nu se știe ce înseamnă a fi creștin, cu ce imense sacrificii (greu de înțeles în zilele noastre) s-a obținut acest statut.
Plinius, guvernatorul Bitiniei, într-una din acele „Epistulae selectae“, pe care le trimitea împăratului Traian (53-117), cuceritorul Daciei, făcea referire la măsurile care se luau împotriva creștinilor, mai ales că această religie era percepută ca o amenințare la adresa templelor romane, care deveneau, treptat-treptat, pustii.
„În cercetările creștinilor, nu știu ce trebuie să întreb și nici pe cine să pedepsesc. Nu știu dacă trebuie să am aceeași măsură de pedeapsa pentru copii, pentru tineri și bătrâni, dacă merită iertare, căință și dacă cineva se face vinovat pentru că poartă numele de creștin. Pre cei ce mi-au mărturisit de două și de trei ori că sunt creștini și au persistat în această mărturisire, am poruncit să-i omoare. Dintre cetățenii români, pe cari i-am găsit vinovați de această manie religioasă, am dispus să fie trimiși la Roma“, spunea Plinius.
Însă, ca și Pilat din Pont, care îl judecase pe Iisus fără să-i găsească nicio o vină, nici el nu le găsise vreo vină creștinilor, chiar dacă îi condamna la moarte, pentru singurul păcat că nu renunțau la credința lor în Hristos.
În acest sens, Plinius scria: „Singura vină a creștinilor e că se adună înainte de a se lumina de ziua, spre a cânta în mod alternativ imne în onoarea lui Christos, ca unui Dumnezeu. În slujbele lor religioase nu săvârșesc fapte culpabile, nici furturi sau adulter, nu-și calcă cuvântul niciodată și nu ascund ceea ce li s’a încredințat. Despre toate acestea m’am încredințat chiar dela două femei sclave, care au servit în acele adunări; și n’am descoperit altceva decât existența unor superstiții de necrezut (...) Această credință a lor a cuprins nu numai orașele, dar și satele și câmpiile. Și este foarte puțin sigur că ei vor mai umplea vreodată templele noastre, ce au rămas goale și că vor mai aduce sacrificii zeilor, sacrificii ce de mult timp au fost părăsite“.
Dacă doriți să aflați care este răspunsul pe care i l-a dat Traian, dar și alte lucruri demne de toată atenția, citiți studiul „Cultele în Dobrogea“, semnat de G. Ilioniu, subdirector general în Ministerul Cultelor și Artelor, în anul 1928, aici.
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
Sursă foto: ZIUA de Constanța
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii