#citeşteDobrogea Amintiri de la prima ediţie a Galei Tânărului Actor, de la Costineşti. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Eveniment artistic unic în România, organizat de UNITER, Gala Tânărului Actor HOP se află anul acesta la cea de-a XXII-a ediţie. Iniţiată în 1983, în anii de vârf ai dictaturii ceauşiste, întreruptă timp de o decadă după 1989 şi reluată în plină forţă în 1998 de echipa condusă de regretatul regizor Cornel Todea, Gala Hop are acum o nouă abordare sub direcţia artistică a regizorului Radu Afrim.
 

 
În urmă cu şapte ani se stingea din viaţă Cornel Todea, cel care din 1998 relua, în calitate de director artistic, ceea ce avea să mai adauge un HOP la „bătrâna” Gală a Tânărului Actor. Găzduită la începuturi de Staţiunea Tineretului Costineşti, ajunsă apoi pe la Mangalia, Gala s-a „repatriat” la Costineşti.
 
„Invitaţie pentru candidaţi: la asumarea destinului propriu, iar pentru spectatori: de a deveni martori activi ai paşilor făcuţi de o nouă generaţie pe un drum străvechi, dar plin de mereu noi surprize“, astfel definea această Gală regretatul Cornel Todea.
 
Gala a fost, încă de la început, o platformă de lansare pentru cele mai recente generaţii de actori, cărora să le asigure posibilitatea de a-şi dovedi talentul individual, să le ridice vizibilitatea şi, de ce nu, chiar să le faciliteze un contract cu un teatru. Pentru actori, Gala a fost şi este un prilej de a ieşi din tipare, de a-şi construi singuri, sau cu puţin ajutor regizoral, un mini-spectacol de 15 min. sau de a broda inedit pe un text dat, dar ne-teatral.
 
Unii dintre actorii care astăzi sunt cap de afiş au trecut cel puţin o dată prin emoţiile Galei Tânărului Actor HOP, pentru a-şi confirma sau reconfirma nivelul. Spre exemplu, actorul Tudorel Filimon, cunoscut mai mult din serialul „La Bloc” (rolul nea Popa), a primit în 1983 Premiul pentru interpretare al ziarului „Scânteia tineretului" - Gala Tânărului Actor - Costineşti pentru rolul Tatăl din piesa de teatru „Nu sunt Turnul Eiffel”, de Ecaterina Oproiu, iar în 1985 i s-a acordat Marele premiu - Gala Tânărului Actor - Costineşti pentru rolul Tatăl din piesa de teatru „Poate Eleonora”, de Gellu Naum.
 
În revista „Teatrul” nr. 9 din septembrie 1983 aveam să descoperim cronica - purtând semnătura Ludmila Patlanjoglu - primei ediţii a Galei Tânărului Actor, la care au participat o serie de nume confirmate astăzi de public.
 

Actorul Mircea Diaconu, preşedintele primului juriu

 
„În ansamblul celorlalte manifestări naţionale de cultură teatrală, Gala de la Costineşti îşi afirmă originalitatea şi marea utilitate. Particularităţile de creaţie ale actorului tânăr, amploarea şi dinamismul fenomenului cereau un cadru aparte de dezbatere. Timp de cinci zile, Costineştiul a devenit o rampă de lansare pentru cei mai buni, a oferit un test asupra «imaginaţiei actorului tânăr», fiind în acelaşi timp o şcoală necesară sensibilizării şi potenţării mijloacelor sale de expresie.

 
Colocviul final şi convorbirile dintre participanţi au subliniat importanţa principiului competiţiei în rândul tinerilor actori. Confruntarea cu sine şi cu ceilalţi, contactul direct cu critica de specialitate s-au dovedit benefice pentru ei. Cei mai mulţi au declarat că au avut pentru prima oară sentimentul că aparţin unei familii. Manifestarea a adus încă un argument împotriva prejudecăţilor unora asupra «teatrului de provincie», insuflând responsabilitate tuturor pentru fiecare, consolidând solidaritatea de echipă.
 
Palmaresul Galei ne-a impus din nou, cu evidenţă, o realitate: arta nu poate exista decât în contextul social. Aici, la Costineşti, tinerii actori au putut simţi în ce măsură sunt depozitarii gândurilor şi frământărilor publicului tânăr şi divers care a umplut până la refuz Amfiteatrul, Sala Polivalentă a Hotelului Forum şi celelalte spaţii de joc, participând entuziast şi interesat la reprezentaţii sau la dezbateri.
 
O prezenţă aparte în festival au avut amatorii, cei care se pregătesc pentru ipostaza de spectator făcând teatru. Au luat parte formaţia «Podul», condusă de regizorul Cătălin Naum, Studioul de caragialeologie al studenţilor din Timişoara, îndrumat de arhitectul Radu Radoslav, trupa «Eveniment», în fruntea căreia se află tânărul actor Constantin Fugaşin.
 
La debut, Gala îşi caută încă forma. Pentru ediţiile viitoare s-a propus amenajarea din timp a unor spaţii mai adecvate de joc şi păstrarea în concurs a împărţirii pe secţiuni: recitaluri individuale, fragmente de reprezentaţii, spectacole. Pentru accentuarea caracterului de tabără de creaţie, s-a preconizat înfiinţarea unor «ateliere» în care actorii să poată lucra spectacole ad-hoc cu regizorii prezenţi; de asemenea, invitarea unor personalităţi ale scenei, care să împărtăşească tinerilor din experienţa lor; s-a pledat şi pentru o sporire a responsabilităţii teatrelor faţă de recitalurile individuale. In dezbaterea tuturor acestor aspecte şi-au adus contribuţia criticii Valentin Silvestru (coordonatorul manifestării, din partea A.T.M.), Natalia Stancu, Valentin Taşcu, Ion Cocora, Victor Bibicioiu; regizorii Alexa Visarion; Mircea Cornişteanu, Adrian Lupu, Ţino Geirun; actorii Mircea Albulescu, Mircea Diaconu; Eugen Vancea, directorul Teatrului de Stat din Reşiţa, Valeriu Grama, director al Studioului Institutului de teatru «I. L. Caragiale», Ioan Hidecuti, vicepreşedinte al B.T.T., activistul Aurel Borşan.
 

Un juriu format din critici, regizori, actori, ziarişti, activişti, condus de actorul Mircea Diaconu de la Teatrul «Bulandra», a înmânat premiile şi distincţiile festivalului. Gala laureaţilor a fost comentată de Mircea Albulescu, care a construit un adevărat spectacol, stabilind, cu farmec. dialogul dintre generaţii. Remarcăm, nu în cele din urmă, că ospitalitatea şi efortul organizatoric, adecvarea la obiect a manifestării şi rezultatele sale în plan general au avut în gazde un sprijin hotărâtor”.