#citeşteDobrogea Amintiri din Dobrogea, pe un fir de borangic. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Cine oare nu apreciază frumusețea delicatelor țesături de mătase?! Dar câți oare dintre cei de la oraș sau cei tineri știu că în Dobrogea era la ea acasă creșterea viermilor de mătase din care se obținea atât de prețuitul borangic? Vă invităm într-o călătorie în timp, în Dobrogea interbelică, pe firul de mătase al amintirilor, pentru a afla câte ceva din tainele sericiculturii. 

În monumentala lucrare colectivă „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, apărută pentru a marca semicentenarul revenirii la țară a provinciei dintre Dunăre și Marea Neagră, inginerul-agronom Constantin Filipescu, inspector general în Ministerul Agriculturii, a scris despre această îndeletnicire care acum pare anocronică, deși ea s-a practicat și în anii comunismului.       
    
Specificul oriental al acestei îndeltniciri se regăsește în termenul borangic, de influență turcească, lucru subliniat și de inginerul, care aduce în prim-plan pasiunea turcilor pentru „frumos și strălucitor“, pentru lucruri rafinate, precum mătasea. „Încă dela alipire (n.r. - termen folosit în epocă prin care se desemna reintegrarea Dobrogei la statul român), necontenit și din ce în ce mai apăsat și insistent, s’a căutat a se introduce și în această provincie dragostea creșterii viermilor de mătase. Această cu atât mai mult, cu cât Turcii, fiind un popor oriental, iubitor de tot ce este frumos și strălucitor, se pretează atât la creșterea, cât și la prelucrarea gogoșilor și mătasei sau borangicului. Rezultatele se întrevedeau a fi fost foarte frumoase, dacă nu venia răsboiul (n.r. Primul Război Mondial) să distrugă tot ceeace era în formație sau în continuare. După răsboiu s’au început noui eforturi. An de an, s’a distribuit în cele patru județe dobrogene (n.r. Constanța, Tulcea, Caliacra și Durostor, deoarece la acea vreme în componența Dobrogei se afla și Cadrilaterul) în mod gratuit, sămânța de viermi de mătase, în cantități din ce în ce mai mari“, scria inspectorul general din cadrul Ministerului Agriculturii de la acea vreme.

Județul Constanța conducea la cantitatea de sămânță distribuită, după cum reiese din datele statistice pe cinci ani, între 1923 și 1928, cu 5.116 kg, fiind urmat de Durostor (1.358 kg.), Tulcea (1.351 kg) și Calicara, cu doar 784 kg. Statisticile erau îmbucurătoare, conform specialistului: „După cum se vede, cantitatea de sămânța distribuită a mers progresînd din an în an. Dela 0,250 gr. în 1923, a ajuns la 3.544 kgr. în 1927. Pentru 1928 cantitatea distribuită este cu mult mai mare, iar tendința de a se răspândi creșterea vermilor în massa poporului, este vădită“.

„Se știe câtă îndărătnicie și neglijență se pune la noi, când e vorba de a sădi pomi“ 

Fără plantațiile de duzi nu ar exista nici mătasea, iar inginerul-agronom Filipescu atinge un punct nevralgic în studiul său, actual și astăzi: „Pentru creșterea vermilor, sătenii au câte un număr restrâns de duzi pe lângă casele lor. Întrucât creșterea vermilor de mătase este strâns legată de cultură dudului, de sigur orice efort trebuie să purceadă în concordanță cu sădirea acestui pom. Ori, se știe câtă îndărătnicie și neglijență se pune la noi, când e vorba de a sădi pomi. Asta cu atât mai mult, cu cât nu se găsesc la îndemână fiecăruia. De aici rezultă că, dacă se vizează sporirea creșterii vermilor de mătase, - și e bine să se tindă către această, - atunci, implicit să se creieze în centrele mai importante mici pepiniere de duzi, din cele mai bune varietăți, pentru a se înlesni distribuția lor în massa cea mare a poporului“.

Mai multe despre sericicultură citiți AICI.

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 
DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursă foto: ZIUA de Constanța

Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.