Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#citeşteDobrogea Ce alimente preferate aveau dobrogenii la 1939. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
#citeşteDobrogea: Ce alimente preferate aveau dobrogenii la 1939. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
03 May, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
9202
Marime text
9202
Marime text
Respectând criteriile unei monografii, lucrarea „Un sat dobrogean - Ezibei“, semnată de prof. C.D. Constantinescu-Mirceşti, prezintă inclusiv regimul alimentar descoperit la diferitele neamuri din care este formată populaţia acestui sat.Pentru a realiza acest capitol, profesorul a fost sprijinit de domnişoarele învăţătoare Bărbulescu şi Afendachi, care au iniţiat o anchetă printre elevi, având ca scop să stabilească, pe o perioadă de zece zile, felurile de mâncare consumate de ei şi familiile lor.
„Este cunoscută firea ţăranului, totdeauna predispusă la exagerare, atunci când este vorba de alimentele pe care le consumă. Pentru acest motiv s-a întrebuinţat cu copiii de la şcoală o metodă care a dat cele mai bune rezultate.
Ei n-au fost niciodată preveniţi în timpul investigaţiilor, de întrebările care li se vor pune. Părând cu totul întâmplător, la două sau trei zile, învăţătoarea provoca o discuţie, care are ca scop stabilirea regimului alimentar pe zilele trecute“.
Aşadar, în regimul românilor regăţeni îl regăsim pe cel al ţăranului român, cu: mămăligă în fiecare zi şi pâine mai rar, cu ciorbe de borş sau zeamă de varză, cu fasole sau cartofi, cu carne de pasăre mai rar, cu ştevie, pătrunjel, leuştean, ciulama, tocană, mâncăruri cu sos, preparate cu carne de pasăre, de miel, de porc sau de vacă, mâncăruri întâlnite mai rar, „pentru motivul că păsările sunt vândute la oraş, porcul nu se taie decât de Crăciun şi se consumă în câteva săptămâni, iar vite mari nu se taie în comună. Se mai adaugă murăturile... (...) Zahăr şi prăjituri aproape deloc, ceai şi cafea de asemenea“.
Românii macedoneni au ca elemente de bază ale regimului alimentar cărnurile, făinoasele şi brânzeturile. La aceştia s-a mai constatat că, din cauza climei locale diferite mult de a localităţilor de origine, prezintă o accentuată debilitate fizică, în multe case vizitate existând bolnavi.
La populaţia bulgară predomină mâncărurile picante, pe fondul cantităţii excesive de ardei, cu mult zarzavat şi cu carne de vacă; mai rar consumă carne de porc sau de pasăre. Din păcate, hrănindu-se sub raţia de întreţinere, pe măsura muncii grele depuse, bulgarii aveau un procent ridicat de morţi prin tuberculoză la adulţi şi prin debilitate în prima copilărie, la copiii unor mame insuficient hrănite.
Tătarii, ca şi turcii, au ca element principal al alimentaţiei carnea de vacă, în mâncăruri cu orez, grâu sfărâmat, paste făinoase, unt sau seu de oaie, zarzavaturi sau sub formă de tocături, cârnaţi (sugiuc) (exemple: Dolma, caigusa, cabete, iahna, sangusma, cârma). Aceştia mănâncă mai puţină mămăligă şi mai multă pâine.
„Acest exces de principii alimentare, care reclamă o digestie mai laborioasă, explică în bună parte temperamentul lor înclinat spre inactivitate şi tembelism“.
La vremea respectivă, satul număra 20 de fântâni, dispunând de un strat de apă subterană uşor accesibil omului. Fiind construite în mod rudimentar din piatră şi lemn, având adâncimea între 10 şi 20 metri, erau considerate cu totul neigienice.
„În jurul lor se formează băltoace a căror apă stagnează săptămâni întregi, dând infiltraţii infecte înspre apa fântânii (...) Douăsprezece fântâni au apă bună de băut, dar apa în general este calcaroasă. Restul fântânilor au apa sălcie. Nu s-a semnalat nicio epidemie de febră tifoidă şi nici cazuri sporadice“.
Lucrarea poate fi răsfoită virtual AICI
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
