Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
15:10 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Cele patru cauze ale amânării timp de 30 de ani a abolirii regimului excepţional din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

24 Mar, 2018 00:00 4697 Marime text
La 30 de ani de la revenirea Dobrogei la România, pe 14 decembrie 1908, Majestatea Sa Regele Carol I anunţa abrogarea regimului excepţional care a cârmuit Dobrogea de la 14 noiembrie 1878.
 
Cauzele amânării, timp de trei decenii, a acestui moment sunt expuse în lucrarea „Dobrogea şi drepturile politice ale locuitorilor ei“, scrisă de I.N. Roman.
 
Şi începe cu faimosul „pericol bulgar“, agitat ca o fantomă, ca o sperietoare.

Jocul acestor farsori era îndemânatic. În Tulcea el le-a fost înlesnit de împrejurarea că acolo se găsea un însemnat număr de cetăţeni de origine bulgară, oameni cuprinşi şi buni gospodari, cu care mai la urmă se poate sta la tocmeală. «Pericolul bulgar» a fost, aşadar, inventat numaidecât.

În Constanţa era mai greu. Bulgari nu prea erau, şi puţinii câţi se găseau erau oameni săraci, cu care degeaba s-ar fi stat de vorbă. În schimb, pe şesurile acestui din urmă judeţ erau aşezaţi «mocanii», crescători de vite, veniţi din Transilvania, Basarabia şi Banat, cu turme numeroase şi cu însemnate averi. (...)

În lipsă de bulgari cu dare de mână, nici mocanii chiaburi nu erau de dispreţuit. Un «pericol mocănesc» trebuia născocit - şi s-au găsit prefecţi care să-l născocească“.

 
Un alt obstacol identificat de I.N. Roman ar fi fost că aşa-zişii mocani nu şi-ar fi reglat poziţia cetăţenească, „întrucât nu au cerut Camerelor, ori acestea nu le-au recunoscut încă până acum calitatea lor de români“.
 
Cea de-a treia cauză invocată:
„Dobrogea n-ar putea intra în dreptul comun al Ţării decât numai revizuindu-se Constituţia, deoarece legiuitorul ordinar n-ar avea căderea de a fixa numărul de reprezentanţi ce au a trimite cele două judeţe în Parlament“.
 
Iar cea de-a patra cauză identificată ar fi:

spiritul rutinar al birourilor noastre de administraţie publică. Aceste birouri îşi zic că Dobrogea s-a administrat un sfert de veac în virtutea legilor ei speciale, şi lumea nu s-a prăpădit: de ce nu s-ar mai administra încă un veac în acelaşi chip? O ieşire din obicei e o jenă, iar o jenă e o neplăcere: de ce nu s-ar înlătura şi una şi alta, dacă lucrul e cu putinţă?“.

 
Merită să citiţi mai pe larg cum sunt dezvoltate aceste patru cauze de către I.N. Roman, în lucrarea istorică Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei, la paginile 64 – 79, disponibilă integral în format electronic.

 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Chicos Silvia 28 Mar, 2018 08:55 Extraordinar ,poate mai tesuscitam viaya culturala din Dobrogea, Sunt convinsa ca, Dobrogea autonoma ar fi infloritoare