#citeșteDobrogea Colindele dobrogene - „Ritmul e vioi, apropiat de cel al strigăturii“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

În colinde românești se reflectă spiritul țăranului român dintotdeauna, bucuros să primească vestea Nașterii lui Hristos în toată plinătatea ei și să o învăluie într-o atmosferă de poveste în care elementele care țin de domeniul miraculosului se îmbină armonios cu cele lumești, familiare.
 
În anul 1928, atunci când a apărut monumentala lucrare „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, dar și cu mult timp înainte, colindele se auzeau pe aceste meleaguri. Din această carte-etalon pentru Dobrogea aflăm că frumoasele colinde cântate între Dunăre și Mare Neagră aveau o structură melodică apropiată de cea a colindelor din Ardeal, fiind cântate atât de copii, cât și de flăcăi și cei așezați la casa lor, adică gospodarii.
 
„Structura melodică a colindelor dobrogene nu se deosibește mult de aceea a colindelor din Ardeal, dovedind influență păstorească a mocanilor. Principiul litaniei, adică al unui ton central împrejurul căruia se repetă cu aceleași periheleze (...) Ritmul e vioi, apropiat de cel al strigăturii, totuși cu scandare largă, sărbătorească, în tacte iraționale, mai ales atunci când nu e cântat de copii ci de flăcăi și gospodari. Fiecare silabă corespunde câte unei note în melodic“, scria muzicologul, compozitorul și folcloristul român Emil Riegler-Dinu, în articolul „Folclor muzical dobrogean vechiu“.
 
Cercetătorul cu studii la București și la Viena, unicul doctor în muzicologie pe care l-a avut România până în 1938, observa că, și în Dobrogea, la fel ca și în alte părți ale țării, se auzeau colinde religioase și lumești, alături de „cântece de dor și de dragoste, vechi balade“.
 
„La pescarii din Turtucaia, Oltina și Coslugea, la păstorii și plugarii din Vlahi, Rasova, Seimeni, Gârlici, Dăieni, Peceneaga, Greci, Turcoaia (tot atâtea numiri de sate de Cojani cu resonanțe istorice) se aud și azi colindele religioase și lumești ca în tot restul României, vechi cântece de dor și de dragoste, vechi balade că a Negurei sau a Șarpelui, a Șăndrulesii și a lui Corbea. Colindul și hora sau doina sunt bine conservate în tipuri muzicale arhaice, în esența lor de proveniență transilvăneană“, mai spunea Emil Riegler-Dinu.
 
Aflați mai multe despre „folclorul muzical dobrogean vechiu“ aici 
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreșteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanța a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“, pe care vă invităm să o explorați.