#citeşteDobrogea Colonizarea romană în Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Istoricul şi profesorul Al.P. Arbore semnează în volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“, un amplu capitol intitulat „Înfăţişarea etnografică a Dobrogei în antichitate, după lucrările lui Vasile Pârvan“, care debutează cu civilizaţia bronzului, pe când Dobrogea era numită Scythia minor.
 
Interesantă este viziunea lui Ovidiu despre Dobrogea. „Autohtonia geţilor în Dobrogea este, după Ovidiu, incontestabilă, această ţară fiind după el getică, din care cauză scriitorul latin este obligat să înveţe limba getică, în care limbă el face o poemă de laudă lui Augustus (...) Oraşul Tom i e mai mult getic decât grecesc, după toate afirmaţiile şi însemnările ce se găsesc în Tristia lui Ovidiu. Tot ţinutul dobrogean era ocupat de geţi, care erau agricultori şi care aveau multe de îndurat după urma năvălirilor de cete prădalnice de dincolo de Dunăre. În această privinţă avem o minunată înfăţişare a acestor nenorociri ce se abăteau asupra lor în Tristia şi Ex Ponto ale lui Ovidiu. (...) În anul 8 d. Christos, când Ovidiu îşi petrece exilul la Tomi, splendoarea vieţii greceşti în oraş scăzuse şi deci şi elementul grecesc se micşorase, înmulţindu-se şi dând năvală în cetate şi în împrejurimile ei“.
 
Densitatea elementului getic în Scythia minor o arată şi numeroasele localităţi cu terminaţia „dava“, care este specifică acestui neam: Sucidava, Capidava, Sagadava, Zisnudava, Muridava şi Buteridava.
 
Anumite fragmente de vase găsite la Histria relevă faptul că din veacul al VI-lea a. Chr. a început să se petreacă un amestec între grecii din Histria şi celelalte cetăţi greceşti şi elementul indigen, adică getic, care începe să pătrundă în cetate. „Pe Dunăre o staţiune elenică avem la Carsium, alta la Axiopolis, unde se vede o continuă viaţă civilizată din epoca helenistică şi până în timpurile bizantino-bulgăreşti. Această aşezare grecească avea ca scop să apere comerţul grecesc în susul şi în josul Dunării, împotriva geţilor“. 
 
Urmează apoi de la anul 15 după Christos, când Tiberiu linişteşte lucrurile în Sciţia mică, transformarea provinciei într-o ţară romană, la anul 46, de către împăratul Claudiu, în urma unui proces intens şi mare de romanizare. „Unele sate s-au alcătuit în jurul aşezării unui singur cap de familie, aşa cum îl arată şi numele. Odinioară, la Caramuratul de azi era satul vicus Clementianus, numit după Clemens, numele descălecătorului; la Șeremet vicus Casianus; la Sarai, lângă Hârşova vicus Verobrittianus, iar în ţintul Histriei vicus Cecisianus. Tropaeum Traiani se formează ca un vicus civil pe lângă staţiunea militară, alcătuindu-se din veteranii diferitelor corpuri legionare sau auxiliare de la Dunărea de jos, aşezaţi şi dăruiţi cu proprietăţi rurale“.
 
Din secolele II şi III sunt găsite următoarele centre de viaţă romană: Abrittus, un territorium Capidavense, lângă Capidava, vicus Ulmetum, lângă satul Pantelimonul de sus, sau odinioară Ceatalorman, un puternic centru de aşezare romană.
 
„Înşirarea aproape a tuturor localităţilor existente astăzi în Dobrogea ne arată că nu este loc unde odinioară să nu fi fost viaţă romană, dovedindu-se, fără nicio putinţă de îndoială că elementul etnic, care stăpânea Scythia minor, era cel roman, venit din diferite părţi ale imperiului roman“.
 
Mai multe amănunte legate de tot ceea ce a însemnat acest fenomen de colonizare puteţi găsi aici

 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.