#citeşteDobrogea Comorile... verzi din pădurile Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Alături de litoral şi Deltă, pădurile (atât câte au mai rămas) reprezintă bogăţia naturală a Dobrogei. O călătorie în timp, pentru a vedea care era „structura“ pădurilor acum aproape un secol, este utilă pentru a observa creşterea şi descreşterea întinderilor de „aur verde“.

Să ne întoarcem aşadar în anul 1928, atunci când se împlineau 50 de ani de la reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român, prilej cu care profesorul M. Drăcea a elaborat un amplu studiu referitor la pădurile acestei provincii istorice. Din acest studiu, bazat în mare parte pe o statistică din anul 1922, reiese care erau speciile de arbori care se regăseau în pădurile Dobrogei, la acea dată, dar şi carenţele cu care se confrunta spaţiul verde.

În anul 1878, în nordul şi sud-vestul provinciei se găseau două centre forestiere, despărţite prin stepă. Judeţul Tulcea era mai păduros decât Constanţa, după cum menţiona prof. M. Drăcea.

Teiul, atuul judeţului Tulcea

„În părţile mai reavene, mai cu seamă în părţile centrale ale celor două grupuri de păduri, se găsesc, pe întinderi şi într’o proporţie necunoscută în restul ţării, păduri de carpen şi teiu, a căror abundenţă dă un facies special silviculturii din N-W provinciei“, scria autorul studiului.

Teiului i se acorda o importanţă specială „prin repedea sa creştere, prin marea lui productivitate în materie, prin marea sa valoare de întrebuinţare, chiar sub dimensiuni mici, prin desvoltarea pe care o are în Dobrogea de nord albinăritul, prin industrializarea crescândă a plantelor medicinale, prin faptul că Dobrogea este o regiune lipsită de reşinoase“, astfel încât profesorul Drăcea îi vedea acestei specii un viitor strălucit, considerând-o „tot atât de preţioasă, dacă nu chiar mai preţioasă decât cele mai bune specii de stejar“.

„Tulcea are chemarea, înaintea oricărui alt ţinut din ţară, să elaboreze, să formuleze şi să aplice o silvicultură şi o technologie a teiului“, era de părere prof. Drăcea.

„Pădurile degradate, cu o tristă soartă în viitor“, populate de genul Quercus

Genul Quercus, din care făceau parte multe varietăţi de stejar, gârniţa şi cerul, era bine reprezentat în pădurile Dobrogei „prin toate cele cinci specii, determinate până acum în cuprinsul României: sessiliflora, pedunculata, conferta, ceriis şi pubescens“.

Gorunul şi stejarul pedunculat erau răspândite mai mult în părţile mai umede ale centrelor forestiere, iar spre marginea stepei predominau gârniţa, tufa râioasă „pusă în statistici la un loc cu garniţă“ şi cerul.

„Marea abundenţă relativă a speciilor genului Quercus nu este aşa de îmbucurătoare - cum s’ar părea la prima vedere - căci aceste specii alcătuesc o bună parte din pădurile degradate, cu o tristă soartă în viitor, din antestepă. Dintre aceste specii, o deosebită importanţă are gorunul şi pedunculatul «balageaua», lemnul de stejar renumit din nordul Dobrogei, atât de preţuit şi păstrat odinioară de Împărăţia Otomană“, atrage atenţia autorul studiului referitor la pădurile Dobrogei.

Frasinul, exploatat şi ameninţat de... căruţărie

Dacă teiul, carpenul şi genul Quercus erau bine reprezentate în pădurile pământului dintre Dunăre şi Marea Neagră, „cu totul surprinzătoare şi puţin explicabilă este lipsa frasinului şi mai cu seama a ulmului, în centrul forestier de nord“.

O explicaţie constă în faptul că frasinul „a fost şi este de fapt cel mai «căutat» lemn de către exploatările «în delict» pentru trebuinţele industriei căruţăriei, odinioară foarte desvoltată în Tulcea. Procentul mai mare de frasin în centrul sudic se datoreşte pe deoparte faptului, că aci industria căruţăriei a fost în trecut mai puţin desvoltată, cum şi - credem noi - abundenţei mojdreanului în pădurile de antestepă“.

Salcâmul, abia cunoscut în satele din Dobrogea anului 1878

De succes se bucura şi salcâmul, care, deşi în 1878 abia era cunoscut în Dobrogea - ca arbore de sat -, ocupa în 1928 aproape 15% din suprafaţă păduroasă a judeţului Constanţa.


În anul 1928, satele dobrogene erau foarte sărace în arbori, iar salcâmului i se prevedea un viitor luminos în aceste zone, „cu toate greutăţile pe care le întâmpină lucrările de împădurire în stepă“.

Abundenţa carpenului şi a teiului indica „excelente condiţiuni staţionale“ pentru gorun şi pedunculat. De altfel, prof. M. Drăcea era de părere că „gorunul, pedunculatul şi teiul sunt speciile capitale ale silviculturii dobrogene“, pe când, carpenul constituia o foarte preţioasă esenţă pentru amestec şi pentru valoarea sa de întrebuinţare ca lemn de foc.

Ulmul şi frasinul, specii foarte preţioase

Ulmul, dar mai ales frasinul erau specii foarte preţioase, care trebuiau cruţate şi înmulţite, iar salcâmul, cu toate greutăţile pe care le întâmpină lucrările de împădurire în stepă, arborele specific al acestor lucrări, dar mai cu seamă arborele, căruia îi prevedem într’un viitor apropiat o mare extensiune în satele dobrogene, încă foarte sărace în arbori.

Pădurile de salcie şi plop, rentabile în judeţul Constanţa

În judeţul Constanţa, de o mare apreciere se bucurau pădurile de salcie şi plop. Ele ocupau 30%din suprafaţă totală a pădurilor, iar „printr’o cultură raţională se pot face foarte rentabile“.

Studiul integral al prof. M. Drăcea despre pădurile dintre Dunăre şi Marea Neagră îl găsiţi în lucrarea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

1. DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursă foto: ZIUA de Constanţa

Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“, pe care vă invităm să o exploraţi.