#citeşteDobrogea Consecinţele fatale ale regimului excepţional din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Iar primul dintre acestea a fost aşezarea în Dobrogea a unei administraţii abuzive şi fără scrupule.

„Toată drojdia societăţii din România propriu-zisă, toţi discalificaţii, cari aveau câte o meteahnă şi nu mai puteau să fie căpătuiţi acolo, toţi osândiţii, cari trebuiau să pue o distanţă între ei şi penitenciarele ce de-abia le părăseau - toţi au năvălit în Dobrogea, în această Siberie a României - pentru ei pământul făgăduinţei - unde au găsit un plasament cu atât mai sigur şi mai rentabil cu cât erau mai fără inimă şi jăcmăneau lumea mai fără jenă“.

 
Un alt rezultat al regimului excepţional este considerat a fi şi modul cum a fost împărţită Dobrogea din punct de vedere administrativ...

„departe de a fi acel indicat de interesele populaţiei. Astfel, suprafaţa totală a Dobrogei, de 15.263 kmp, s-a împărţit numai în două judeţe, cele mai întinse din toată ţara: Tulcea cu 8.713 klm.p. şi Constanţa cu 6.910 klm.p.

(Pentru ca cetitorii să-şi facă o idee mai plastică de întinderea celor două judeţe dobrogene, vom spune că judeţul Constanţa, singur, e mai mare decât judeţele Vaslui, Roman şi Fălciu, la un loc, iar judeţul Tulcea, singur, puţin mai mic decât judeţele Vaslui, Roman, Fălciu şi Tutova, la un loc).

În vederea acestei mari întinderi teritoriale, era poate indicat ca Dobrogea să fie împărţită în trei judeţe, aşa cum fusese primul proiect al Guvernului, la care încă de la 1880 el promitea să revie. Era şi o altă consideraţiune care milita în favoarea acestei împărţiri: era anume consideraţiunea că şi Basarabia avea trei judeţe“.

  Mai toate şcolile şi bisericile din Dobrogea au fost clădite de locuitorii dobrogeni, cu sacrificiile lor băneşti şi cu munca lor.

Statul n-a înfiinţat cel puţin o şcoală comercială la Constanţa, deşi poate niciun alt oraş nu e mai indicat decât primul port maritim al Ţării să aibă o asemenea şcoală. Regiunea mlăştinoasă dintre Cernavodă şi Murfatlar nu a fost asanată nici până astăzi, deşi e destul de populară şi străbătută de calea ferată ce duce la Constanţa“.

 
Mai multe detalii privind consecinţele regimului excepţional din Dobrogea, puteți citi în lucrarea istorică Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei, disponibilă integral în format electronic.

 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.