#citeşteDobrogea Criticul literar şi universitarul Enache Puiu ar fi împlinit 90 de ani. „Sunt dobrogean şi sunt dator să-mi cunosc, înainte de toate, locul, oamenii, istoria“

Pentru ZIUA de Constanţa, cel pe care astăzi îl comemorăm, la împlinirea a 90 de ani de la naştere, istoricul şi criticul literar Enache Puiu reprezintă o personalitate cu totul aparte. Anul trecut, cu prilejul evenimentului organizat pe 23 noiembrie, de Ziua Dobrogei, i-a fost conferit, post-mortem, titlul „Meritul dobrogean“, din respect şi preţuire pentru întreaga sa activitate închinată atât pe tărâm literar, cât şi din calitatea sa de dascăl cu vocaţie.
 
Dobrogean născut la 18 aprilie 1928, în comuna Caramurat, judeţul Caliacra, Enache Puiu a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, promoţia 1950, iar în anul 1972 obţinea doctoratul în Filologie.
S-a stins din viaţă la 15 martie 2005, în Constanţa.
 
Indiferent în ce postură s-a aflat, fie ca profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân“, lector la Catedra de Literatură română a Institutului de învăţământ superior din Constanţa, conferenţiar la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius“ (1950 - 1999), dascălul Enache Puiu a ştiut să se facă îndrăgit de cei din bănci, dar mai ales să rămână în mintea lor cu tot ceea ce a sădit în anii săi de apostolat.
 
A debutat, concomitent, cu poezie în „Revista literară“ şi în „Naţiunea“ (1947), semnând cu pseudonimul Ştefan Careja. A mai colaborat la „România literară“, „Contemporanul“, „Steaua“, „Tomis“, „Ramuri“, „Orizont“ ş.a.
 
În anul 1975 a publicat cartea „Viaţa şi opera lui Miron Costin“ (Bucureşti, Editura Academiei), despre care Alexandru Piru scria că este fundamentală pentru cunoaşterea cronicarului moldovean. De asemenea, a mai semnat „Scriitori şi reviste la Pontul Euxin“ (Constanţa, Editura Ex Ponto, 1997); „Bulevardul Şarpe“ (Poeme, Constanţa, Editura Ex Ponto, 1998); „Lacul laptelui“ (Poeme, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2000), „Istoria literaturii din Dobrogea“, (2005, Ex Ponto, Constanţa).
 
Mai aproape de interesul general a fost studiul critic intitulat „Scriitori şi reviste la Pontul Euxin“, în care profesorul spunea: „Cine cercetează - chiar renunţând la acea parte de temelie create de poetul Ovidius Publius şi de şcoala literară latină din Tomis, în secolele III-IV-VI, perioada de după reanexarea la ţara-mamă a Dobrogei constată că nu este lipsită de preocupări literare. Începând din 1878, au existat creatori de literatură precum I.N. Roman, Petru Vulcan, dar şi reviste precum «Ovidiu», «Cultura», «Colnicul Hora», «România Mare». Cu cât venim mai aproape de noi, în timp, faptele literare iau amploare. Aprofundând cercetările, am constatat că este o injustiţie care se face şi se perpetuează. Mentalitatea trebuie schimbată: pământul de la Pontul Euxin nu trebuie receptat numai ca un loc al exilului. În calitate de exeget literar, critic literar şi istoric literar, pornesc de la un adevăr indubitabil: sunt dobrogean şi sunt dator să-mi cunosc, înainte de toate, locul, oamenii, istoria“.
 
Evocat deseori pentru moştenirea literară pe care ne-a lăsat-o, pentru modelul dascălului de ţinută şi erudiţie pe care l-a întreţinut, Puiu Enache este unul dintre oamenii care au făcut istorie culturală în Dobrogea, au iubit şi slujit Dobrogea cu toată convingerea. Este cuprins în antologia de poezie contemporană „Fereastra dinspre mare“ (Constanţa, editor revista „Tomis“, 1995).
 

Premii literare: Premiul pentru critică şi istorie literară al Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România şi al revistei „Tomis“, 199 (membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala „Dobrogea“, din anul 1998).
 
Cărţi îngrijite şi prefaţate: „Lucrări ştiinţifice. Filologie“ (Constanţa, 1970); Ştefan Vlădoianu „Sângele lui Nessus“ (Bucureşti, Editura Majadahonda, 1995); Aurel Dumitrescu „Frontul şi ea“ (Constanţa, Editura Europolis, 1996).
 
Citeşte şi:
 
Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Enache Puiu
 
#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru criticul Enache Puiu