#citeşteDobrogea „Cronica dobrogeană“ semnată de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Figură proeminentă a publicisticii dobrogene, Simion Tavitian debuta în 1958, ca redactor-şef adjunct la ziarele „Cuget Liber”, „Dobrogea Nouă” şi „Litoral” (printre fondatorii căruia se şi numără).
Pentru deosebitele sale merite, cotidianul ZIUA de Constanţa a considerat oportun să-i decerneze placheta „Meritul dobrogean”, însoţită de medalia „Colonel Marin Ionescu Dobrogianu”, la evenimentul desfăşurat pe 23 noiembrie 2018, cu prilejul sărbătoririi, în An Centenar, a Zilei Dobrogei, la 140 de ani de la revenirea pe harta României.
Prezent în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa cu cartea „Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor”, Simion Tavitian este autorul a 18 volume, între care mai amintim: „Dragoste şi destin” - roman cu care a debutat în anul 1946, „România în lume”, „Mărturii peste timp”, „Cronica dobrogeană”, „Armenii sub cupola Academiei Române” - în trei volume, „Dobrogea, tărâmul dintre ape”.
 


Volumul „Cronica dobrogeană” reprezintă o amplă şi originală reconstituire a istoriei dobrogene, din perspectiva unui fervent publicist, ce adună în cele 313 pagini nu mai puţin de 19 interviuri cu personaje marcante ale perioadei comuniste, plecând de la primii secretari ai judeţelor Constanţa şi Tulcea, respectiv Vasile Vîlcu şi Ioan Anastasiu, sau cu primul prefect comunist al judeţului Constanţa - Victor Duşa, şi continuând cu reprezentanţii „de frunte” ai Şantierului Navala Constanţa - Panait Ştefan, ai Combinatului Petrochimic Midia - Ion Munteanu, ai Portului Constanţa - Andrei Catană, ai Canalului Dunăre-Marea Neagră - Nicolae Vîlsan, ai Serviciului Maritim Român - Valeriu Nica, ai Institutului de cercetări Palas - dr. Moise Ştefan, ai Institutului român de cercetări marine Constanţa - Mihnea Radu, dar şi cu criticul de artă Florica Cruceru sau istoricul Adrian V. Rădulescu.
 
„Mărturiile adunate în această carte înfăţişează, cu dovezi de necontestat, procesul înnoitor prin care trece acest străvechi pământ românesc al Dobrogei. Găsim aici faţa nouă a Dobrogei care, în anii socialismului şi mai ales în ultimele aproape două decenii a făcut salturi uriaşe - de nevisat altădată - în domeniul industriei, al agriculturii, al urbanizării, al cercetării ştiinţifice, al creşterii nivelului material şi cultural al locuitorilor ei... aceste mărturii despre faptele măreţe ale unor ani de strălucite împliniri reprezintă un capitol nou, luminos, dintr-o cronică la care zi de zi oamenii muncii adaugă paginile noilor înfăptuiri ce vor fi desigur înscrise în alte şi alte capitole ale istoriei edificării de către poporul nostru a societăţii
socialiste multilateral dezvoltate, ale istoriei marşului impetuos spre comunism”, scria în prefaţă Virgil Teodorescu, un alt dobrogean remarcabil, poet, prozator, eseist şi traducător, membru corespondent al Academiei Române, fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, în perioada 1974-1978.