#citeșteDobrogea Cum a scăpat Sulina de malarie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Înainte de anul 1878, până ca Dobrogea să revină în granițele statului român, Sulina era „o localitate neînsemnată, cu 100 de căsuțe zidite pe malul stâng al brațului Dunării, cu o mică garnizoană turcească“, iar „unicul comerț era al navigațiunii fluviale, ce se făcea pe vremuri numai prin corăbii“.
 
Descrierea îi aparține medicului Hector Sarafidi, autorul articolului „Medicina în Dobrogea“, inclus în volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“.
 
De starea de sănătate a locuitorilor se ocupa, pe la 1870, un „empiric“, căruia oamenii locului îi spuneau „doctorul napolitan“. „Acest empiric împreună cu Bogliaco (...) care se autointitula «medic maior», iar care după mulți nu era decât un șarlatan, au deschis o farmacie, după obiceiul timpului, și un dispensar. Dar atât Bogliaco cât și napolitanul au plecat la 1872 când Gherasim Zervos, farmacist diplomat dela facultatea din Padova, de fel din Cefalonia, a deschis farmacia «Minerva», aducând și pe un medic diplomat al facultății din Atena, pe doctorul Contomihalos, care a stat numai 3 ani în Sulina. Locul acestuia l-a luat doctorul Valeriu Stais din facultatea din Atena, practicând acolo până la 1878“, informează medicul Sarafidi.
 
Tot în 1878, mai spune autorul studiului „Medicina în Dobrogea“, a început construcția Spitalului Comisiunii Europene Dunărene, la care a fost numit ca medic francezul Venert și după acela doctorul Romalo. Aceștia au venit și cu o soluție pentru tratamentul malariei: chinina.
 
„Sulina, care a fost o localitate impaludată, a scăpat lesne de acest flagel prin chininizarea locuitorilor, grație chininei abundente ce se găsia la ei, cari, în schimbul produselor ce aveau în mâinile lor, luau chinina dela vapoare, ce veneau la Sulina spre a încarca cereale“, spunea Sarafidi.
 
Conform acestuia, din 1873 au fost instalate la Sulina și vreo 30 de lazarete de holerici, „barăci obișnuite unde se izolau bolnavii de pe corăbii ori vapoare ce ancorau în acel port“. În 1902, lazaretele primitive au fost înlocuite prin instalarea pavilioanelor după sistemul american cu „laboratorii și etuvă după sistemul ce-l are Hamburgul“.
 
Mai multe despre medicina din această parte de țară aflați din lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ (/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi.html).

 

 DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța