#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Prin digitalizarea seriei vechi a revistei „Analele Dobrogei“ și oferirea ei publicului cititor, cotidianul ZIUA de Constanța restituie file importante din istoria acestor locuri, fapte și oameni care nu meritau dați uitării, tocmai pentru că ei sunt cei care au clădit ceea ce noi astăzi... cu mândrie suntem. Sau ar trebui să fim...
 

 
Astăzi aducem o nouă dovadă a valoroasei contribuții a acestei reviste, prin capitolul „Școala primară din Dobrogea în curs de 40 de ani (1878 - 1919)“, alcătuit de revizorul școlar Vasile Helgiu în numărul 2 (anul I).
 
De-a lungul a peste 20 de pagini (începând cu pag. 231), revizorul alcătuiește un tablou extrem de amplu care ne înfățișează evoluția învățământului dobrogean, cu tot ceea ce a însemnat aceasta de-a lungul celor patru decenii studiate.
 
„Povestirea aceasta, mai mult un document al vremurilor de ieri, va cădea, poate, în viitor pe mâna altui cercetător de lucruri vechi, sau pe mâna dascălului din sat. Și răsfoind foile îngălbenite de vreme, le va fulgera în suflet o clipă șiragul bătrânilor dascăli ai Dobrogei - unii robii muncii tăcute și ai zilelor de sacrificiu, alții martirii zilelor de prefacere și luptă a neamurilor pământului - și toți vor vedea ce grele au fost începuturile învățăturii în acel pustiu, care a fost Dobrogea la 1878.
 
Pe cei dintâi învățători veniți îi văd și eu cu lumina sufletului: unii dintre ei tineri, abia ieșiți de prin școlile normale din București și Iași, sau din Seminariile Hușilor și Ismailului; alți încărunțiți, vechi școlari de la Academia Mihăileană și din preparandiile Transilvaniei, toți băjenari basarabeni - cari în iarna lui 1878 și 79 s-au luptat cu asprimea frigului și nevoile vremii, ca să ajungă la Constanța, sau să primiascä îndreptări dela Tulcea, pentru a-și începe lucrul.
 
Îi văd pe toți cum descălecară: Ion Donea (Academia Mihăileanä 1851) dela Satul Nou-Bolgrad, la Beștepe, pe malul Dunärii, lângă Mahmudia; Ion C. Brătescu (tatăl geografului C. Brătescu) - dela Tigheciul Cahulului-la Câșla lângă Tulcea, după un mic popas în Osmancea Constanței; Nichifor Ludovic - dela Muravlevca Bolgradului, - la Niculițel lângă Isacea; Carol Vișinescu, - dela Nerușai în Basarabia, la Casapchioi - Constanța (și azi e tot acolo și conduce cea mai bună școală); apoi Petre Dima, seminarist din Ismail - dela Caragaci - Bolgrad, la Somova - Tulcea ; Gh. Chisenco, dela Capaclia Rizești-Cahul, la Jijila, aproape de malul Dunärii, în fața Galaților; Natalia A. Petru, cea dintâiu dăscăliță din Basarabia, dela Tomai în jud. Cahul,-la Oltina-Constanța.
 
Același drum l-a urmat și soțul ei, Atanase Petru, seminarist dela 1863, trecând prin Enghezul mare-Constanta; Constantin Condrea, dela Furmanca și Chitai în Basarabia prin Bogdănești-Tutova, la Dobromir-Constanța; loan Negrescu, - dela Cișmeaua văruită - Bolgrad, în Coslugea din părțile Ostrovului; Gheorghe Ștefănescu,- părintele celor 2 frați învățători Petre și Traian Ștefănescu, morți în luptele dela Turtucaia din 1916, dela Leova-Cahulului, la Topraisar - Constanta; Gheorghe Popa Ghibaneanu - tatăl profesorului de pedagogie Ghibănescu, dela noul Caragaci aproape de Reni, la Topal pe Dunäre; Ion Șoltescu cu două clase la Academia Mihăileanä, 1873-dela Endec Burnu și Cișmeaua văruită-Bolgrad, la Osman Facâ; Dumitru Cârjău, dela Chilia Basarabiei, la Seimenii Mici; Dumitru Rozoleanu, la Seimenii Mari; Petre Popescu dela Babele în Basarabia, la Bugeac- Constanta; Teodor Mârza, Gheorghe Voiță, Pangrațiu Nichicescu și alții, despre cari izvoarele găsite nu dau știri

mai lămurite pe unde și-au început apostolatul înainte de a veni în Dobrogea.
 
Sosiți cu gospodăriile în spinare și copiii de mână, abia pe la sfârșitul lui aprilie 1879, când razele căldicele ale soarelui le îngăduiră să înceapă învățătura și fără de foc, având în loc de bănci scânduri așezate pe patru pari bătuți în pământ, iar drept tablă de scris o cutie mai mare de nisip, ei au deschis cele dintâiu școale oficiale românești în satele din lungul Dunărei.
 
În adevăr, cei dintâi învățători din Dobrogea, cu mult înainte de 1878, au fost cântăreții dela bisericile de scânduri, absolvenți ai școlii românești din Silistra, fiind plătiți pe an cu câte 5 -10 bănuți de bucate și cu alte venituri, dupá cum era și satul de mare și după cum știuse omul să rupă prețul. În satele așezate în cine știe ce mijloc de pădure, sau vale adâncá, cel dintâi învățător a fost și câte un mocan, care, odată cu oile aducea și învățătura de carte românească pe care o căpătase și el prin părțile Sibiului și Brașovului“.
 
Sperăm ca acest pasaj să constituie o invitație la o lectură parte dintr-un început al provinciei de la a cărei revenire se împlinesc în curând 140 de ani.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale. 
 
Citeşte şi:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanţa lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#citeşteDobrogea Manifestul celui mai bogat român din Dobrogea. „Toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa