#citeşteDobrogea Destinul american al unui savant constănţean. 113 ani de la naşterea lui Nicholas Georgescu-Roegen

Economist de talie mondială, autorul capodoperei „Legea entropiei şi procesul economic”, statistician, matematician, Nicholas Georgescu s-a născut la 4 februarie 1906, la Constanţa. Numele de „Roegen” şi l-a adăugat singur, fiind de fapt o anagramă formată din „Ne” de la Nicolae şi „Geor” de la Georgescu.
 

 
A studiat matematicile la Bucureşti cu profesori renumiţi precum David Emmanuel, Gheorghe Ţiţeica, Dimitrie Pompeiu, Traian Lalescu şi Octavian Onicescu. Diploma universitară a obţinut-o în 1926, iar în 1930 a obţinut titlul de doctor în statistică de la Universitatea din Paris. Între 1930-1932 a efectuat studii postdoctorale la Londra, cu Karl Pierson, iar între 1932-1934 la Harvard, cu faimosul economist Joseph Alois Schumpeter. Acesta l-a apreciat în mod deosebit şi i-a propus scrierea unui tratat de economie teoretică, pe care Georgescu-Roegen nu a putut să-l înceapă.
 
După terminarea studiilor de specialitate s-a reîntors în ţară şi s-a ocupat cu reorganizarea statisticii economice din cadrul Institutului Central de Statistică. La Ministerul Economiei a fost director al direcţiei de import. În această perioadă a elaborat o serie de lucrări în domeniul statisticii, demografiei, economiei teoretice şi economiei naţionale. A făcut parte din colectivul de redacţie al Enciclopediei României.
 
După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, a decis să părăsească România comunistă. La 13 februarie 1948, el şi familia sa au plecat clandestin îmbarcaţi într-un cargo. S-a stabilit în Statele Unite, iar în iulie 1948, cu ajutorul unor amici, a intrat la Universitatea Harvard. În România avea să se reîntoarcă pentru prima dată după 21 de ani, în 1969.
 
În Statele Unite, Nicolae Georgescu-Roegen se dedică studiilor economice şi elaborează o serie de lucrări recunoscute la nivel internaţional. Părăsind conceptele economiei clasice, cercetează problemele ciclurilor de afaceri, problemele epistemologice ale ştiinţelor economice, problemele funcţiei de producţie, ale creşterii şi dezvoltării economice, ale termodinamicii, ale rarităţii economice, bioeconomia, evoluţia etc. Este de părere că mecanismul formării libere a preţurilor nu poate fi singurul mod de redistribuire raţională a resurselor între generaţii.
 
Lucrarea care l-a consacrat a fost „Legea entropiei şi procesul economic” (The Entropic Law and the Economic Process), apărută în 1971 (versiunea în limba română a apărut în 1979). Lucrarea sa a reuşit să deschidă noi orizonturi cu privire la procesul economic modern, ridică problema mediului natural şi a energiei, care până atunci nu intrau în ecuaţia economică, critică faptul că exerciţiile de matematică aplicate în ştiinţele economice pură au depărtat economia de realitate. Teoria lui Roegen obligă ştiinţa economică să fie regândită prin prisma factorului natural. El concluzionează: „Legea Entropiei însăşi apare drept cea mai economică dintre toate legile naturale”, iar raporturile dintre procesul economic şi legea entropiei „constituie baza economiei vieţii la toate nivelurile”.
 
A fost profesor emerit la Universitatea „Vanderbilt”, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Strasbourg, membru al mai multor academii din SUA şi din lume. În iunie 1990, Academia Română l-a ales membru de onoare. A fost propus pentru premiul Nobel pentru economie, dar i-a lipsit susţinerea necesară pentru a obţine marele titlu. A decedat în 1994. La cererea sa expresă, cenuşa i-a fost adusă în România şi depusă în Cimitirul Bellu, în sectorul academicienilor.

 
Sursa text: enciclopediaromaniei.ro
Sursa foto: alchetron.com