#citeşteDobrogea „Dobrogea nu poate exista fără marină!“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
#citeşteDobrogea: „Dobrogea nu poate exista fără marină!“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
09 Jan, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
5999
Marime text
Dacă ieri povesteam despre legătura indisolubilă dintre Dunăre şi Dobrogea, astăzi rămânem în sfera aceleiaşi... dependenţe, întrucât capitolul „Dobrogea şi marina“, aparţinând comandorului Aurelian Negulescu, tratează acel tot inseparabil, de nedespărţit - Marina şi Dobrogea.
„Când zici «Dobrogea» - ţinut înconjurat la apus şi la nord de apa Dunării, la răsărit de a Mării Negre - fără să vrei vine în minte ideea unei marine fluviale şi maritime naţionale; invers, când zici «Marină» şi priveşti harta, fără să vrei ochii se opresc asupra ţinutului a cărui realipire se comemorează acest an“.
Care era situaţia marinei între 1878-1880? „Pe Dunăre numai şlepuri greceşti, caiace turceşti, remorchere greceşti şi austriace. Singurul port mai bine înzestrat era Cerna-Voda, cu silozuri exploatate de aceeaşi companie englezească care avea şi linia Cerna-Voda - Constanţa. Dunărea nebalizată, punerile pe uscat, limburile şi chiar pirateria erau un ce obişnuit. (...) Coasta mării, luminată destul de prost, cu faruri fixe la Sulina, Constanţa şi Şabla, cu alternanţe rare la Sf. Gheorghe şi Insula Şerpilor. Aterizările deci greoaie, accidente nenumărate. Pe furtuni, vasele cu destinaţia Constanţa o ocoleau, intrarea în port fiind imposibilă“.
Cert este că „atât serviciile civile în legătură cu apele navigabile şi conduse de ingineri distinşi, cât şi armata, prin marina militară, au reuşit, într-un timp relativ scurt, să dea navigatorilor hărţi, geamanduri, porturi, cheiuri, faruri etc., care, chiar dacă pe alocuri nu sunt complet moderne, totuşi arată că vor fi, peste un deceniu cel mult, la înălţimea altor naţiuni cu un trecut marinăresc de sute de ani. Şi dacă legătura dintre servicii ar fi mai strânsă, doleanţele navigatorilor şi ale comercianţilor exportatori şi importatori ar fi fost şi ar fi mult mai repede aduse la îndeplinire“.
Mâine vom povesti despre dezvoltarea marinei militare, apoi despre marina comercială.
Mai multe detalii privind dezvoltarea marinei militare în Dobrogea, puteţi citi în lucrarea istorică Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, disponibilă integral in format electronic.
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
„Când zici «Dobrogea» - ţinut înconjurat la apus şi la nord de apa Dunării, la răsărit de a Mării Negre - fără să vrei vine în minte ideea unei marine fluviale şi maritime naţionale; invers, când zici «Marină» şi priveşti harta, fără să vrei ochii se opresc asupra ţinutului a cărui realipire se comemorează acest an“.
Care era situaţia marinei între 1878-1880? „Pe Dunăre numai şlepuri greceşti, caiace turceşti, remorchere greceşti şi austriace. Singurul port mai bine înzestrat era Cerna-Voda, cu silozuri exploatate de aceeaşi companie englezească care avea şi linia Cerna-Voda - Constanţa. Dunărea nebalizată, punerile pe uscat, limburile şi chiar pirateria erau un ce obişnuit. (...) Coasta mării, luminată destul de prost, cu faruri fixe la Sulina, Constanţa şi Şabla, cu alternanţe rare la Sf. Gheorghe şi Insula Şerpilor. Aterizările deci greoaie, accidente nenumărate. Pe furtuni, vasele cu destinaţia Constanţa o ocoleau, intrarea în port fiind imposibilă“.
Cert este că „atât serviciile civile în legătură cu apele navigabile şi conduse de ingineri distinşi, cât şi armata, prin marina militară, au reuşit, într-un timp relativ scurt, să dea navigatorilor hărţi, geamanduri, porturi, cheiuri, faruri etc., care, chiar dacă pe alocuri nu sunt complet moderne, totuşi arată că vor fi, peste un deceniu cel mult, la înălţimea altor naţiuni cu un trecut marinăresc de sute de ani. Şi dacă legătura dintre servicii ar fi mai strânsă, doleanţele navigatorilor şi ale comercianţilor exportatori şi importatori ar fi fost şi ar fi mult mai repede aduse la îndeplinire“.
Mâine vom povesti despre dezvoltarea marinei militare, apoi despre marina comercială.
Mai multe detalii privind dezvoltarea marinei militare în Dobrogea, puteţi citi în lucrarea istorică Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, disponibilă integral in format electronic.
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- eugen cristea 09 Jan, 2018 16:42 si in ziua de astezi in portul CONSTANTA numai nave cu pavilion strain ,cel ROMANESC disparin cu desavirsire.