#citeșteDobrogea „Dobrogenii erau supuși efectelor bolilor și epidemiilor ca în epoca preistorică.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
#citeșteDobrogea: „Dobrogenii erau supuși efectelor bolilor și epidemiilor ca în epoca preistorică.“ Lucrări
27 Feb, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
2880
Marime text
„Istoria medicală a Dobrogei în trecutul ei nu este bogată“, afirmă dr. Hector Sarafidi într-un amplu studiu publicat în monumentala lucrare colectivă „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“.
Primele referiri la acest aspect, datând de la începutul secolului al XIX-lea, aduc în prim-plan epidemiile care au făcut ravagii în colectivități, mai exact în armatele care au trecut ori s-au „răsboit“ pe aceste meleaguri și care au făcut victime și printre oamenii locului.
„Se vorbește de ciumă dela răsboiul ruso-turc din 1828-29, ale căreia victime au fost îngrijite la Kiustendje și la Mangalia, precum și despre holera de care au suferit trupele Mareșalului Canrobert în răsboiul Crimeei din 1854, când în mersul lor au făcut scurte popasuri în Mangalia și Kiustendje, unde au îngropat și morții lor. Afară de aceste mici știri, marea provincie a Dobrogei, cu centre de populație destul de însemnate că Bazargicul, Mangalia, Silistria, Babadagul, Tulcea și cu sate mai mult sau mai puțîn populate, nu prezintă nici o urmă binefăcătoare a științei medicale“, scrie dr. Hector Sarafidi în studiul „Medicina în Dobrogea“.
Prezentarea pe care acest urmaș al lui Hippocrate o face dobrogenilor nu este câtuși de puțin îmbucurătoare, ea fiind pusă pe seama populației eterogene, dar și a izolării pe care această provincie o avea, din punct de vedere geografic, față de restul țării.
„Dobrogenii de pe acea vreme erau supuși efectelor bolilor și epidemiilor că în epoca preistorică; primeau urgia epidemiilor ca ceva venit dela Dumnezeu și reacționau la efectele lor dezastroase ca oamenii primitivi, părăsind localitatea, unde se declara epidemia, așa cum au făcut locuitorii Tulcei în cursul secolului XIX, când irupsese printre ei holera ce au adus Tătarii venind în ajutorul armatei turcești“, afirmă medicul Sarafidi.
Mai multe despre medicina din această parte de țară aflați din lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, disponibilă integral în format electronic.
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
Primele referiri la acest aspect, datând de la începutul secolului al XIX-lea, aduc în prim-plan epidemiile care au făcut ravagii în colectivități, mai exact în armatele care au trecut ori s-au „răsboit“ pe aceste meleaguri și care au făcut victime și printre oamenii locului.
„Se vorbește de ciumă dela răsboiul ruso-turc din 1828-29, ale căreia victime au fost îngrijite la Kiustendje și la Mangalia, precum și despre holera de care au suferit trupele Mareșalului Canrobert în răsboiul Crimeei din 1854, când în mersul lor au făcut scurte popasuri în Mangalia și Kiustendje, unde au îngropat și morții lor. Afară de aceste mici știri, marea provincie a Dobrogei, cu centre de populație destul de însemnate că Bazargicul, Mangalia, Silistria, Babadagul, Tulcea și cu sate mai mult sau mai puțîn populate, nu prezintă nici o urmă binefăcătoare a științei medicale“, scrie dr. Hector Sarafidi în studiul „Medicina în Dobrogea“.
Prezentarea pe care acest urmaș al lui Hippocrate o face dobrogenilor nu este câtuși de puțin îmbucurătoare, ea fiind pusă pe seama populației eterogene, dar și a izolării pe care această provincie o avea, din punct de vedere geografic, față de restul țării.
„Dobrogenii de pe acea vreme erau supuși efectelor bolilor și epidemiilor că în epoca preistorică; primeau urgia epidemiilor ca ceva venit dela Dumnezeu și reacționau la efectele lor dezastroase ca oamenii primitivi, părăsind localitatea, unde se declara epidemia, așa cum au făcut locuitorii Tulcei în cursul secolului XIX, când irupsese printre ei holera ce au adus Tătarii venind în ajutorul armatei turcești“, afirmă medicul Sarafidi.
Mai multe despre medicina din această parte de țară aflați din lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, disponibilă integral în format electronic.
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii