#citeşteDobrogea Evreii din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
#citeşteDobrogea: Evreii din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
23 Feb, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
4565
Marime text
Dobrogea este locul în care trăiesc în armonie o mulţime de minorităţi, grupuri etnice cu tradiţii proprii, care contribuie la pitorescul acestei zone. Deşi mică, nu trebuie trecută cu vederea comunitatea evreilor.
Despre urmaşii lui Moise aflăm din lucrarea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“ că „s’au răspândit în toată lumea, aşezându-se şi în Dobrogea, unde au găsit oraşe comerciale bine desvoltate“.
În anul 1850, în judeţul Tulcea se găseau 119 familii de evrei, aşezate în oraşele Issacea, Tulcea şi Babadag, iar în anul 1928, în Dobrogea se găseau 4.833 de israeliţi, aşezaţi în oraşele: Constanţa, Cernavodă, Hârşova, Mangalia, Megidia, Babadag, Chilia-Veche, Isaccea, Mahmudia, Măcin şi Sulina. Evrei trăiau şi în oraşele Bazargic şi Silistra.
După cum precizează G. Ilinoiu, subdirector general în Ministerul Cultelor şi Artelor şi autor al studiului „Cultele din Dobrogea“, inclus în amplul volum menţionat mai sus, „în oraşul Constanţa se găsesc (n.r. - anul 1928) două sinagogi, a căror autorizare de a funcţiona a fost dată la 1903,prin regulamentul publicat în «Monitorul Oficial» No. 26 din 4 Mai 1903. Cultul lor n’a fost organizat. Această organizare în trecut se reducea doar la autorizarea de funcţionare a sinagogilor sau caselor de rugăciuni şi la autorizarea funcţionarii rabinilor şi ajutoarelor lor.
Autorizarea se dedea pe baza regulamentului menţionat mai sus. Prin legea pentru regimul general al Cultelor, publicată în «Monitorul Oficial» No. 89 din 22 Aprilie 1928, ei au fost recunoscuţi ca confesiune istorică, urmând că în curând să aibă un statut de organizare. Prin art. 72 al. d, din Constituţie, s’a acordat dreptul acestei confesiunii de a fi reprezentată în Senat de un şef religios“.
Astăzi, sinagoga din Constanţa, pentru care s-a dat autorizaţie de construcţie la 12 aprilie 1910, se află în ruină şi aşteaptă să-şi recapete măreţia de odinioară.
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre cultele din Dobrogea, citiţi lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească, disponibilă integral în format electronic.
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursă foto: ZIUA de Constanţa
Despre urmaşii lui Moise aflăm din lucrarea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“ că „s’au răspândit în toată lumea, aşezându-se şi în Dobrogea, unde au găsit oraşe comerciale bine desvoltate“.
În anul 1850, în judeţul Tulcea se găseau 119 familii de evrei, aşezate în oraşele Issacea, Tulcea şi Babadag, iar în anul 1928, în Dobrogea se găseau 4.833 de israeliţi, aşezaţi în oraşele: Constanţa, Cernavodă, Hârşova, Mangalia, Megidia, Babadag, Chilia-Veche, Isaccea, Mahmudia, Măcin şi Sulina. Evrei trăiau şi în oraşele Bazargic şi Silistra.
După cum precizează G. Ilinoiu, subdirector general în Ministerul Cultelor şi Artelor şi autor al studiului „Cultele din Dobrogea“, inclus în amplul volum menţionat mai sus, „în oraşul Constanţa se găsesc (n.r. - anul 1928) două sinagogi, a căror autorizare de a funcţiona a fost dată la 1903,prin regulamentul publicat în «Monitorul Oficial» No. 26 din 4 Mai 1903. Cultul lor n’a fost organizat. Această organizare în trecut se reducea doar la autorizarea de funcţionare a sinagogilor sau caselor de rugăciuni şi la autorizarea funcţionarii rabinilor şi ajutoarelor lor.
Autorizarea se dedea pe baza regulamentului menţionat mai sus. Prin legea pentru regimul general al Cultelor, publicată în «Monitorul Oficial» No. 89 din 22 Aprilie 1928, ei au fost recunoscuţi ca confesiune istorică, urmând că în curând să aibă un statut de organizare. Prin art. 72 al. d, din Constituţie, s’a acordat dreptul acestei confesiunii de a fi reprezentată în Senat de un şef religios“.
Astăzi, sinagoga din Constanţa, pentru care s-a dat autorizaţie de construcţie la 12 aprilie 1910, se află în ruină şi aşteaptă să-şi recapete măreţia de odinioară.
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre cultele din Dobrogea, citiţi lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească, disponibilă integral în format electronic.
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursă foto: ZIUA de Constanţa
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii