#citeșteDobrogea Gavrilă Simion, creator de instituții muzeale și neobosit scotocitor în istoria Dobrogei

Astăzi se împlinesc 91 de ani de la nașterea arheologului Gavrilă Simion, părinte al muzeografiei tulcene. Născut la18 noiembrie 1928, la Adâncata, județul Ialomița, a urmat gimnaziul la Ploiești, unde a început și studiile liceale, pe care urma să le finalizeze la Cluj, în 1948, după război.

În perioada 1949-1953, este student al Facultății de Istorie din cadrul Universității București, unde își descoperă pasiunea pentru arheologie, alături de profesori precum Ion Nestor, Gheorghe Ștefan, Dionisie M. Pippidi, Grigore Florescu sau Emil Condurachi. Acesta din urmă avea să-i coordoneze și lucrarea de doctorat, în 1982, cu tema Civilizația geto-dacilor în zona Gurilor Dunării.

Fiind repartizat, în 1953, ca profesor la Școala Normală din Tulcea, va fi numit, doi ani mai târziu, director al Muzeului Raional Tulcea, ce funcționa pe atunci în Casa Avramide. Din acest moment, se va dedica, cu trup și suflet, muzeisticii tulcene, care îi datorează enorm acestui istoric pasionat de arheologie și patrimoniu.

Muzeul „Deltei Dunării“, deschis la 8 iulie 1964 și dedicat științelor naturii, se va extinde treptat prin înființarea mai multor muzee. Astfel, în 1970 își deschidea porțile Muzeul de Artă, în 1975 - Muzeul de Istorie și Arheologie iar în 1982 - Muzeul de Artă Populară și Etnografie. Alături de acestea mai funcționau o bibliotecă, un laborator de restaurare-conservare, precum și o serie de muzee locale precum Expoziția de Artă Orientală Casa Panaghia de la Babadag, Casa Memorială Panait Cerna sau Muzeul Etnografic de la Enisala.

Pe lângă activitatea sa muzeografică, Gavrilă Simion și-a cultivat preocuparea pentru arheologie, sprijinind cercetările întreprinse în nordul Dobrogei, mai ales de către specialiștii Institutului de Arheologie din București, în situri precum Dinogetia, Halmyris, Argamum, cetatea medievală și necropola daco-romană de la Enisala, necropola cetății Beroe sau în așezările de la Sarinasuf și Babadag.
Tot de activitatea sa arheologică se leagă și primele investigații arheologice în Delta Dunării, pe grindurile Caraorman (1966) și Letea (1970), dar și cercetarea unor situri din epoca fierului, unele dintre ele fortificate, la: Beștepe, Beidaud (1976-1977, 1980), Revărsarea-Dealul Tichilești (1991), Telița-Edirlen (1992), Niculițel-Cornet (2000) sau Jijila (2001, 2003-2005); sau din epocă romană: Tulcea-Dealul Taberei (1965) și Troesmis (1977).

Interesul pentru arheologia funerară l-a adus în fața cercetării unor tumuli din perioada timpurie și mijlocie a epocii bronzului, mai ales la sud de Tulcea, pe teritoriul localităților Sabangia, Sarichioi și Zebil.
Înzestrat cu o putere de convingere și un real talent pedagogic, în calitate de director al Muzeului „Delta Dunării“, transformat în 1993 în Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, va atrage în jurul său tineri specialiști cărora le va oferi condiții optime de afirmare profesională.


Pentru a pune în valoare patrimoniul pe care îl gestiona, Gavrilă Simion va organiza la Tulcea, de-a lungul carierei sale, o serie de congrese de mare anvergură. Astfel, începând cu 1971, pe lângă o serie de conferințe dedicate științelor naturii și conservării patrimoniului, muzeul tulcean va participa în calitate de co-organizator la Congresul limes-ului roman (1972), Al II-lea Congres de Tracologie (1976), Al VII-lea Congres Internațional de Epigrafie greacă și latină (1977) sau seminarul Formarea tinerilor arheologi din țările balcanice desfășurat la Tulcea sub conducerea lui Emil Condurachi (1978).

Perioada de după anii '90 va fi marcată de Colocviul Internațional Premier Age du Fer aux Bouches du Danube et dans les régions autour de la Mer Noir (1993), dar și de înființarea la Tulcea a Asociației de Studii de Arheologie Funerară (1994), sub egida căreia se vor desfășura o serie de colocvii internaționale de arheologie funerară (1995, 1997, 2000).

Ca o încununare a activității sale în domeniul arheologiei, Gavrilă Simion va fi numit președintele Comisiei XXX a U.I.S.P.P., ce avea ca scop Studiul riturilor funerare din culturile pre- și protoistorice Europei de sud-est (Forli, 1996).
 
A publicat zeci de articole, studii, cataloage de expoziție, ghiduri, precum și trei volume de autor: Culturi antice în zona Gurilor Dunării. Preistorie și protoistorie (2003), Despre Muzee - Muzeologie - Muzeografie (2006), Jijila-Cetățuie. O așezare fortificată a culturii Babadag în nord-vestul Dobrogei (2008)
 
Marele creator de instituții muzeale, profesor și neobosit scotocitor în istoria Dobrogei s-a stins din viață la 28 aprilie 2010, fiind îngropat în cimitirul de pe colinele Mănăstirii Celic Dere, locul căruia intenționa să-i dedice o carte, rămasă însă într-un manuscris neterminat.


În semn de omagiu pentru prodigioasa sa activitate, ZIUA de Constanța i-a acordat lui Gavrilă Simion, în 2017, distincția Meritul Dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu.

Citește și:

Dobrogea 139 de ani In memoriam Gavrilă Simion. O viață dedicată muzeologiei și arheologiei (18 noiembrie 1928-28 aprilie 2010)