#citeşteDobrogea George Enescu, în concert la Constanţa, acum 102 ani

În acest an, mai precis în luna decembrie, se împlinesc 120 de ani de la inaugurarea Teatrului „Elpis“, mult îndrăgitul teatru de păpuşi constănţean, clădire construită după proiectul arhitectului francez L. Piver şi al cărei antreprenor a fost I. Vlahopoulos, de origine greacă.

Multă vreme, a fost singura şi, evident, cea mai frumoasă sală de festivităţi din Constanţa, cu pereţi laterali acoperiţi cu oglinzi, cu balcoane şi pardoseală din parchet, unde se desfăşurau cele mai multe spectacole şi concerte aflate în turneu la Constanţa, în prima jumătate a secolului. Aici avea să-şi înceapă activitatea chiar Teatrul dramatic de stat, până la dotarea lui cu o nouă sală.

Pe scena Teatrului „Elpis“ au jucat mari trupe şi actori greci şi români, dar astăzi ne vom opri asupra primului concert de mare succes pe care George Enescu l-a susţinut aici în urmă cu 102 ani, pe data de 8 februarie, şi căruia i-a urmat un altul, un adevărat fiasco.

Acompaniat la pian de Theodor Fucs, marele George Enescu s-a oprit la Constanţa în timpul unor turnee pe care le-a susţinut în ţară în perioada anterioară celui de-al Doilea Război Mondial. Pe scena Teatrului „Elpis“, printre cele şase piese interpretate s-au numărat „Arie“ de Bach şi „Sonata în re major“ de Händel, muzicianul acceptând să biseze la sfârşitul concertului, ca urmare a ropotelor de aplauze ce i-au răsplătit cum se cuvine incontestabilul talent de care ne bucurăm încă şi-acum cu înzecită plăcere.

Dar s-ar părea că nu aceasta ar fi fost prima lui vizită la malul mării, pentru că, într-o scrisoare trimisă mamei sale, de la Sinaia, prin septembrie 1906, îi destăinuia gândul de a pleca a doua zi în oraşul-port de la malul mării.
 

De asemenea, publicistul Romeo Profit face trimitere la o lucrare memorialistică de prin 1939, în care se aminteşte cu câtă bucurie a fost primit în gară, de către dobrogeni, la 1 decembrie 1915, George Enescu.

Din păcate, în 1923, când Enescu a acceptat să cânte, din nou, la Constanţa a avut parte de o mare dezamăgire. Mare admirator al celebrului violonist, avocatul Titus Zaharia s-a ocupat de vânzarea biletelor. În seara concertului însă, deşi fuseseră vândute 200 de bilete, în sală s-au aflat doar 20 de spectatori, ceilalţi alegând să vadă un spectacol de revistă susţinut de Teatrul „Cărăbuş“, cu participarea lui Constantin Tănăse.

Şi cu toate că-şi jurase că nu va mai reveni în oraşul lui Ovidiu, avea să se reîntoarcă în septembrie 1946, pentru a părăsi definitiv ţara, îmbarcându-se pe vaporul „Ardealul“ cu destinaţia New York. Marele violonist român şi-a găsit sfârşitul la Paris, în anul 1955.
 

La 14 decembrie 1958, criticul Andrei Tudor, subliniind că Enescu a fost un violonist de excepţie în interpretarea muzicii lui Bach, a adăugat că maestrul a concertat şi în localităţi dobrogene mici, precum Hârşova şi Babadag.