#citeşteDobrogea Greutăţile începutului de învăţământ marinăresc. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

La 1 iulie 1920 se deschidea la Constanţa, în fostul local al şcolilor de maiştri de marină, Şcoala Navală Constanţa, înfiinţată după ce s-a hotărât despărţirea şcolii pregătitoare de ofiţeri de marină de cea de artilerie. „S-a ales această localitate pentru a găsi în întâiul port maritim atmosfera şi mediul necesar formării numiţilor ofiţeri“, scria Ioan Georgescu în capitolul „Învăţământul public în Dobrogea“.
 
În anii 1923-1925, dovedindu-se insuficient spaţiul, s-a prelungit până la dublarea capacităţii. La început însă, şcoala a avut de luptat cu greutăţi legate de materialul didactic, cursuri sau manuale, dar şi de corpul profesoral, întrucât numărul ofiţerilor de marină se micşorase după război.
 
Cursurile erau programate să înceapă la 15 noiembrie 1920, „cu amândoi anii şcoalei pregătitoare“. Tot atunci se înfiinţează şi şcoala de aplicaţie pentru locotenenţii care, din cauza războiului, n-o urmaseră încă. Pentru materiile de specialitate, profesorii se recrutează dintre ofiţerii de marină, la care se adaugă şi ofiţeri din armata de uscat. Matematicile le predau inginerii Serviciului construcţiilor Portului, iar cursurile de cultură generală, profesorii de la Liceul „Mircea cel Bătrân“.
 
De la înfiinţare şi până acum, între profesorii şcolii găsim: un general, trei colonei, doi locotenenţi-colonei, cinci maiori, trei căpitani, doi locotenenţi, un sublocotenent şi 56 de ofiţeri de marină. Profesori civili sunt nouă, ingineri - nouă, comandanţi ai şcoalei - trei, directori de studii - şase. „Pe lângă obişnuitele şezători ştiinţifice-literare, precum şi sărbătorile naţionale, şcoala are solemnităţile ei deosebite: depunerea jurământului, 101 zile, solemnitatea înaintării la gradul de sublocotenent. În programul şcoalei intră ca un element esenţial călătoriile de studii. În fiecare an se face o călătorie de instrucţie cu vaporul Principesa Maria în apele româneşti până la 4 mai, iar de la 15 mai în apele străine (Constantinopol, Muntele Athos, Salonic, Pireu, Suda Bay, insulele Creta, Syra, Chios). În fiecare vară apoi elevii se îmbarcă şi pe unul din vasele armate pentru a face practica necesară“.
 
Mai multe amănunte legate de mândria purtării pavilionului românesc puteţi citi la paginile 696-697 de AICI .
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Sursa foto: ZIUA de Constanţa