#citeșteDobrogea În Anul Cărții, provocările scriitorului Pericle Martinescu pentru elevii Colegiului Militar devin reale teme de dezbatere (galerie foto)

Cea de-a doua întâlnire din cadrul proiectului educațional derulat de Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța în parteneriat cu cotidianul ZIUA de Constanța a relevat, fără tăgadă, faptul că elevii acestei instituții au un potențial extraordinar, nebănuit. Cel puțin participanții la Cercul de lectură„ #citeșteDobrogea. Critica de la margine la centru. Pericle Martinescu” au transformat întâlnirea într-un contemporan... debate.
 

 
Iată cum opina, la finalul întâlnirii, prof. dr. Mădălin Teodor Roșioru, membru în echipa de proiect: „2019, Anul Cărții în România, i-a găsit pe elevii Colegiului Național Militar «Alexandru Ioan Cuza» din Constanța implicați în mai multe proiecte care dau lecturii și scriiturii importanța cuvenită. Proiectul derulat în parteneriat cu ZIUA de Constanța revizitează în mod creativ opera lui Pericle Martinescu, reper cultural relevant, și se constituie într-un laborator sui-generis de critică literară, care se poate transforma oricând în club de dezbateri sau în cenaclu literar. Elevii au ocazia să-și pună în valoare creativitatea, într-o perspectivă interdisciplinară adaptată la provocările actualității, perspectivă formativă în care cărțile își reconfirmă rolul lor fundamental...”.
 

„Navetiști între contemplație și acțiune”

 
Tema lansată de prof. dr. Mihaela Matache, coordonatorul proiectului, pentru cea de-a doua întâlnire s-a centrat pe subiectul cărții „Visul cavalerului”, scrisă de Pericle Martinescu într-un stil cu totul aparte: „Eu sunt doi” (motto-ul volumului), „structurată sub forma unui amplu interviu între cele două instanţe textuale, numite generic: Ego și Alter Ego”. Dialogul este dinamic, incitant, personajele se provoacă în mod reciproc, reieşind de aici inteligența, erudiţia, forţa de cuprindere, jocul de idei, într-un cuvânt, capacitatea intelectuală a scriitorului.
Plecând de la dihotomia „contemplație” – „acțiune”, în cele din urmă elevii-militari au ajuns să transforme întâlnirea într-o interesantă dezbatere, pe marginea a trei noțiuni foarte ofertante: adevăr, dreptate, libertate.
Provocarea a plecat de la poezia care încheie volumul „Visul cavalerului”: „Pe-al meu stindard sunt scrise trei litere: A.D.L.
Numai lor le-am consacrat și viața mea și roadele.
Aceste trei litere sunt pentru mine un crez:
Adevăr înseamnă prima și pentru el lucrez.
Dreptate e a doua - din calea ei nu mă abat,
Și-a treia-i Libertate, instinctul meu cel mai curat!”.

 

„Cred că va deveni autorul meu favorit”

 
Coordonatorul proiectului a considerat oportun ca la finalul întâlnirii să-i provoace pe elevii participanți la o opinie sinceră despre scriitorul dobrogean, de altfel necunoscut pentru ei până mai acum două săptămâni. „Pericle Martinescu mă plimbă ca într-o vrajă, mă îndrumă la conversația cu pescărușii, mă atrage să îi depăn anii măcinați, poveștile neștiute și nerostite ale mării. Scrierile lui conturează spectacolul valurilor mării și mă îngrădește în amintirile lui. Mi se pare interesant modul în care abordează subiectele. Cred că va deveni autorul meu favorit”. (Ana-Maria Postolachi)
 
„În percepția mea, scriitorul reprezintă tipul omului nehotărât. Însăși el nu știe care sunt scopurile sale personale. Reprezintă o operă complexă, bine structurată și... complicată. Această operă fiind foarte diversificată în ceea ce privește subiectele, cu privire la stările de spirit și valorile morale. Este un scriitor greu de parcurs, însă o dată ce înțelegi ceea ce dorește să transmită îți formezi o părere radical diferită față de el”. (George Balog)
 
„Este un scriitor care intrigă cititorul și îi solicită să gândească peste limitele percepției lui”.
„Mie personal îmi place acest scriitor pentru că exprimă anumite emoții și abordează anumite subiecte pe care le înțeleg și în care mă regăsesc (în special textul de data trecută, cu marea). Mi-aș dori să citesc mai mult din acest scriitor și să încerc să-l înțeleg pe deplin”. (Cristina Bilboreanu)
 
„Consider că Pericle Martinescu reprezintă viitorul din trecut. Ceea ce vreau să spun este faptul că acest memorialist își exteriorizează «instinctele» interioare prin scris, iar stările pe care le surprinde în creațiile sale devin pentru adolescenții de astăzi o poartă către camera refugiului sufletului adolescentin”. (Lia Pascaru)

 
„Pentru mine e clar că acest autor experimentează durerea vieții pe care nu a avut-o, pentru el restul lumii în sine este o tragedie a unei alegeri neluate, al unei vieți netrăite, unde poate ar fi fost fericit. Alegerea este o suferință eternă ce-l va urmări până la sfârșit. Abordează interesant textul, ca o șansă de a alege ambele variante. Trage de el să vadă ambele părți, pentru că nici el în adâncul sufletului nu știe adevărul. Cuvintele de la final nu sunt modul trăirii sale, sunt țelurile după care s-a ghidat toată viața! Și dacă viața e o alegere, atunci alege să o trăiești! Altfel suferi până la sfârșit pentru dorința ta”. (Dumitru Luca)