#citeșteDobrogea La mulți ani, domnule profesor Ion Faiter! Coautorul dicționarelor de personalități dobrogene împlinește 83 de ani

Undeva departe de... acasă, peste ocean, dar alături de fiul său, poetul, eseistul și publicistul Ion Faiter își serbează astăzi cea de-a 83-a aniversare. Născut la 15 martie 1936 în satul Remus Opreanu, judeţul Constanţa, Ion Faiter este absolvent al Facultăţii de Filologie - Universitatea „Babeş Bolyai", Cluj, promoția 1963, și a fost profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, bibliograf principal, director al Bibliotecii Judeţene Constanţa (1965-1971); documentarist la Casa personalului didactic.
 

A debutat cu poezie în primul număr al revistei „Tomis", în iulie 1966, și a mai colaborat la „Luceafărul", „Contemporanul", „Vatra", „România literară", „Pontica", „Analele Dobrogei" (serie nouă), „Vrabec" (Croaţia), „Biblion", „Metafora" etc. Se numără printre câştigătorii Concursului de debut al Editurii Albatros (1980-1981). Este cuprins în: „Antologie de Haiku" (Constanţa, Editura Muntenia, 1992; Florin Vasiliu, „Umbra libelulei", Antologie de haiku (Bucureşti, Editura "Sport-Turism", 1992) şi altele.
 
Este nominalizat pentru Who's Who in the Balkans, „Metron Publications", Athens, Greece (1997); „2000 Millennium Medal of Honor", A.B.I., S.U.A. (1998). A activat în Asociaţia Ziariştilor din România (1992), iar din 1995 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala „Dobrogea". A scris: Reviste dobrogene - „Arhiva Dobrogei", „Analele Dobrogei" (Bibliografie analitică, Bucureşti, ESIAP, 1971, coautor); „Cântece la Marea Neagră". (Antologie de folclor. Constanţa, 1997, coautor); „Dimensiunile unor vocaţii" (Bibliografie, Bucureşti, ISIAP, 1979, coautor); „Prin constelaţii dobrogene" (Proză, Bucureşti; Editura Sport-Turism, 1979, coautor); „Trecător prin târguri şi iarmaroace" (Pagini de călătorie, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1982); „Desene" (Versuri, Caietul debutanţilor 1980-1981, Bucureşti, Editura Albatros, 1983); „Popas în dimineţi albastre" (Eseuri, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1985, coautor); „Poem lângă mare" (Versuri, Bucureşti, Editura Albatros, 1989); „Sequoia gigantea" (Versuri, Constanţa, Editura Muntenia, 1992); „Liceul «Mircea cel Bătrân»" (Monografie, Constanţa, Editura Muntenia, 1996).
 

Referințe critice

 
Iată cum îl gratulează criticii pe cel care, alături de Constanța Călinescu, ne lasă moștenire cele mai importante dicționare de personalități dobrogene.
„Cartea de faţă («Cântece la Marea Neagră», n.n.) răspunde cu prisosinţă marilor îndatoriri care îi revin oricărei culegeri de folclor dobrogean atât prin cuprinsul ei, prin modul cum a fost gândită, cât şi prin vasta ei bază de informare ştiinţifică. Cu deosebire, această bază – concretizată în bibliografia folclorului dobrogean, care se alătură culegerii – înseamnă nu numai o lucrare de pionierat prin temă şi, mai ales prin amplitudinea ei, ci şi o contribuţie de prim ordin la istoria culturii populare în Dobrogea". (Prof. dr. Ovidiu Papadima, 1979).
 
„Acest al doilea volum, intitulat «Dimensiunile unor vocaţii», completează galeria personalităţilor evocate în indicele anterior. Sunt figuri dobrogene remarcabile, cărora li se aduce, în casete biobibliografice de minuţie ştiinţifică, elogiul realizărilor în care au strălucit, al operelor lor reprezentative, nu odată cu ecou în universalitate, cuprinzând în final referinţe pentru adâncimile informative ale cititorului. Apariţia acestui volum reprezintă o afirmare morală a conştiinţei naţiunii noastre în parametrii creativităţii ei multilaterale şi multidimensionale". (Prof. univ. dr. doc. Augustin Z.N. Pop, 1979).
 
„Cu volumul «Trecător prin târguri şi iarmaroace», Ion Faiter – poet, bibliograf şi publicist constănţean – aduce o contribuţie originală în cunoaşterea unui aspect deosebit de interesant al tradiţiilor populare româneşti: obiceiurile privind activitatea de schimb. Având mai vechi preocupări folcloristice, autorul, bazat pe o solidă documentaţie, precum şi pe cunoaşterea de visu a principalelor târguri şi iarmaroace din ţară, trece în revistă, folosind un stil degajat, atractiv, cu manifeste virtuţi literare, tradiţiile poporului nostru legate de activitatea de schimb, implicaţiile acestor tradiţii în creaţia populară a românimii de pretutindeni". (Constantin Cioroiu, „Litoral", 1982).
 
„Un sentimental fantast este Ion Faiter (în «Desene» n.n.). Peisajele de suflet, pe care le concepe, denotă o irealitate frumoasă (...). Elaborând, în sensul bun al cuvântului, metafore proaspete (...), folosind uneori delicateţea vârfului de peniţă, ce lasă în urmă contururi aburite, alteori puterea daltei, mai potrivită în confruntarea cu materia învârtoşată de seve sălbatice, Ion Faiter reuşeşte să cizeleze elementele constitutive ale unui univers propriu". (Gabriel Rusu, "Tomis", 1983).

„I. Faiter pare să fie un poet pentru care poezia reprezintă o experienţă interioară, exerciţiu de geneză (...) pe al cărui parcurs se caută pe sine, încearcă să se înţeleagă şi să se construiască, să-şi recupereze eul autentic, înlăturând numeroasele măşti în spatele cărora convenţiile şi formele vieţii l-au obligat să se ascundă. Pentru aceasta se întoarce la spaţiul câmpiei dobrogene, spaţiu spiritual original la care accesul e posibil prin răsturnarea timpului constrâns să curgă înapoi spre copilăria trăită la sat şi, prin aceasta, să se anuleze". (Emilian Ştefănescu, "Tomis", 1989).
 
„Pentru poetul dobrogean Ion Faiter, poezia pare să fie o fulguraţie a sufletului (...) bucuria simplă, din ziua a şaptea, hărăzită odihnei şi reconfortării. Nu un act prometeic, nu o caznă aşadar, cât unul de contemplare a creatului în ipostaza lui de realitate perceptibilă (...). Ea deschide doar ferestre înspre real, oferind ochiului prilejul de a vedea şi reţine, iar mânii pe acela de a nota, respectiv, fără nici un fel de grabă, într-o manieră caligrafică, sobră, tablouri sau inscripţii succinte. Notaţia («Poem lângă mare») uneori învăluie în câteva imagini un sâmbure ideatic, alteori enumerarea imaginilor rămâne suficientă sieşi". (Viorel Gheorghiţă, "Vatra", 1989).
 
„«Poeme flori», «poeme umilinţă», »poeme lumină», «poeme exil», «poeme trudă»! Deosebit de sugestivă este această clasificare a poemelor din dedicaţia către cititori, cu parfum de «Predoslavie» la un text bisericesc a volumului lui Ion Faiter «Sequoia gigantea», şi într-adevăr, intri în universul său poetic precum într-o mânăstire sau într-un muzeu, trebuind să te descoperi şi să-ţi laşi la uşă încălţările pe care s-a depus noroiul vieţii cotidiene. Înăuntru descoperi un spaţiu hieratic, obiecte încremenite într-un tărâm al claustrării şi, în acelaşi timp, al reculegerii". (Ştefan Cucu, "Tomis", 1993).
„Ion Faiter, documentarist şi bibliograf principal, (...) a fost persoana cea mai chemată pentru redactarea acestei valoroase «Monografii» a Liceului «Mircea cel Bătrân», document unic în viaţa culturală a Dobrogei. Domnia sa a dus o muncă de cercetare deosebit de aspră şi îndelungată pentru o operă de sinteză extrem de dificilă, pentru a putea înfăţişa aspectele complexe din trecutul liceului şi, legate de acestea, epocile fericite, dar şi cele dramatice ale întregului oraş". (Pavel Chihaia, München, 1998).
 
Sursa text: usr.seanet.ro