#citeşteDobrogea „La ţărmul mării“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
#citeşteDobrogea: „La ţărmul mării“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
11 Jan, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
1720
Marime text
Parcurgând revista Societăţii Culturale Dobrogene „Analele Dobrogei”, în scopul aducerii în atenţia cititorilor texte ale autorilor celebri sau mai puţin celebri care au publicat aici, am descoperit un articol-manifest al „doctorului-scriitor care ca iubit Dobrogea” George Ulieru.
Articolul are titlul „La ţărmul mării” şi poate fi citit integral accesând Biblioteca Virtuală începând cu pagina 90/88 din numărul 1 al anului III, 1922.
Doctorul Ulieru face o amplă descriere despre ceea ce vede şi îi place la Marea Neagră, ceea ce îl impresionează şi, totodată, ceea ce îl revoltă. „Mii de alge, roşii şi verzi, desrădăcinate din fundul mării au eşit la iveală şi se leagănă la suprafaţa apei negre, ca buruienile de leac în căldarea unui vraci. Valurile ce isbesc digul se prefac în spumă, spărgându-se în miliarde de stropi, care se înalţă până la mine şi cad apoi în ploaie fină pe lespedea dela piciorul digului”.
George Ulieru s-a născut în data de 8 septembrie, la Câmpulung Muscel, în anul 1884, acolo unde a şi murit, pe 28 august 1944. Acesta este cunoscut ca fiind un prozator şi fondator al câtorva reviste de cultură din ţară, dar şi pentru colaborările pe care le-a avut cu revista „Analele Dobrogei”.
Ulieru a urmat liceul la Piteşti, pentru ca apoi să meargă la Facultatea de Medicină din Bucureşti, unde obţine titlul de doctor. Fiind repartizat prin ţară, acesta nu şi-a găsit niciodată locul, intrând întotdeauna în conflict cu autorităţile şi fiind mutat de la o circumscripţie sanitară la alta. Debutul propriu-zis l-a făcut în anul 1921, în revista „Analele Dobrogei”, dar a colaborat şi la „Adevărul literar” şi „Adevărul artistic”. A mai scris şi la revista „Fundaţiilor Regale”, „Gazeta Alexandriei”, „Glasul Ţării”, „Muguri”, „Muscelul nostru”.
George Ulieru a preferat sinceritatea textului şi descrierea „nudă” a faptelor, încercând să prezinte faptele aşa cum s-au întâmplat. El a ţinut să nu schimbe forma originală a contactului pe care l-a avut cu viaţa, iar prin aceste însemnări a vrut să realizeze un act de onestitate artistică pentru cei ce urmau să îi citească scrierile.
În „Analele Dobrogei”, unde a şi debutat, am regăsit un material intitulat „La drum”, în care acesta povesteşte cu mult drag despre Dobrogea, despre diversitatea de privelişti şi de zonele nedescoperite, din perspectiva unui străin. „Din vârful unei pante de drum se văd în zarea albă siluete întunecate de pomi şi, printre ele, se lămuresc acoperişuri de case. (…) Pe aripi de vânt vine până la noi, în răstimpuri, lătrat de câini şi nu departe sunet de tălăngi şi behăit de miei. Mă întind în căruţă pe fânul aşezat şi cu mâinile pe după cap privesc cerul senin. Închid ochii. Trupul începe a se desmorţi şi o odihnă plăcută mă coprinde. Căruţa e smulsă din loc şi pornesc înainte, urmărit de chiotul tinereţii, prin ierburile înalte, cu miros tare, ale stepei, departe de lume, departe… Căci acesta este drumul ce l-am ales în viaţă”, scrie autorul în articolul respectiv.
Revenind la materialul „La ţărmul mării”, George Ulieru scrie: „Acolo am stat şi am plâns”, exprimând faptul că marea îi şi alină supărările, dar i le şi amplifică. „Totul e frământare. Totul e luptă. Un sunet de clopot trist şi sbuciumat ca o inimă omenească îngrijorată vine pe ape şi-mi loveşte, din timp în timp, auzul. E sunetul vestitor al clopotului dela geamandură. Și tut e sbuciumi şi tu vorbeşti! O, de-aş putea fi ca tine: sbucium şi semnal pe marea frământată a vieţii!”.
Puteţi accesa în Biblioteca Virtuală varianta integrală a numărului din revista „Analele Dobrogei“ (serie veche), anul III, numărul 1, 1922.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale.
Citeşte şi:
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
#citeșteDobrogea „Zori de zi, ori amurg?“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
Articolul are titlul „La ţărmul mării” şi poate fi citit integral accesând Biblioteca Virtuală începând cu pagina 90/88 din numărul 1 al anului III, 1922.
Doctorul Ulieru face o amplă descriere despre ceea ce vede şi îi place la Marea Neagră, ceea ce îl impresionează şi, totodată, ceea ce îl revoltă. „Mii de alge, roşii şi verzi, desrădăcinate din fundul mării au eşit la iveală şi se leagănă la suprafaţa apei negre, ca buruienile de leac în căldarea unui vraci. Valurile ce isbesc digul se prefac în spumă, spărgându-se în miliarde de stropi, care se înalţă până la mine şi cad apoi în ploaie fină pe lespedea dela piciorul digului”.
George Ulieru s-a născut în data de 8 septembrie, la Câmpulung Muscel, în anul 1884, acolo unde a şi murit, pe 28 august 1944. Acesta este cunoscut ca fiind un prozator şi fondator al câtorva reviste de cultură din ţară, dar şi pentru colaborările pe care le-a avut cu revista „Analele Dobrogei”.
Ulieru a urmat liceul la Piteşti, pentru ca apoi să meargă la Facultatea de Medicină din Bucureşti, unde obţine titlul de doctor. Fiind repartizat prin ţară, acesta nu şi-a găsit niciodată locul, intrând întotdeauna în conflict cu autorităţile şi fiind mutat de la o circumscripţie sanitară la alta. Debutul propriu-zis l-a făcut în anul 1921, în revista „Analele Dobrogei”, dar a colaborat şi la „Adevărul literar” şi „Adevărul artistic”. A mai scris şi la revista „Fundaţiilor Regale”, „Gazeta Alexandriei”, „Glasul Ţării”, „Muguri”, „Muscelul nostru”.
George Ulieru a preferat sinceritatea textului şi descrierea „nudă” a faptelor, încercând să prezinte faptele aşa cum s-au întâmplat. El a ţinut să nu schimbe forma originală a contactului pe care l-a avut cu viaţa, iar prin aceste însemnări a vrut să realizeze un act de onestitate artistică pentru cei ce urmau să îi citească scrierile.
În „Analele Dobrogei”, unde a şi debutat, am regăsit un material intitulat „La drum”, în care acesta povesteşte cu mult drag despre Dobrogea, despre diversitatea de privelişti şi de zonele nedescoperite, din perspectiva unui străin. „Din vârful unei pante de drum se văd în zarea albă siluete întunecate de pomi şi, printre ele, se lămuresc acoperişuri de case. (…) Pe aripi de vânt vine până la noi, în răstimpuri, lătrat de câini şi nu departe sunet de tălăngi şi behăit de miei. Mă întind în căruţă pe fânul aşezat şi cu mâinile pe după cap privesc cerul senin. Închid ochii. Trupul începe a se desmorţi şi o odihnă plăcută mă coprinde. Căruţa e smulsă din loc şi pornesc înainte, urmărit de chiotul tinereţii, prin ierburile înalte, cu miros tare, ale stepei, departe de lume, departe… Căci acesta este drumul ce l-am ales în viaţă”, scrie autorul în articolul respectiv.
Revenind la materialul „La ţărmul mării”, George Ulieru scrie: „Acolo am stat şi am plâns”, exprimând faptul că marea îi şi alină supărările, dar i le şi amplifică. „Totul e frământare. Totul e luptă. Un sunet de clopot trist şi sbuciumat ca o inimă omenească îngrijorată vine pe ape şi-mi loveşte, din timp în timp, auzul. E sunetul vestitor al clopotului dela geamandură. Și tut e sbuciumi şi tu vorbeşti! O, de-aş putea fi ca tine: sbucium şi semnal pe marea frământată a vieţii!”.
Puteţi accesa în Biblioteca Virtuală varianta integrală a numărului din revista „Analele Dobrogei“ (serie veche), anul III, numărul 1, 1922.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale.
Citeşte şi:
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
#citeșteDobrogea „Zori de zi, ori amurg?“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii