#citeşteDobrogea La un click distanță de trecut. ZIUA de Constanța lansează fondul documentar on-line al dobrogenilor (document)

Pionier al mișcării culturale în Dobrogea finalului de secol XIX, Petru Vulcan lansa în urmă cu 119 ani, la 15 septembrie 1898, prima revistă culturală dobrogeană și, odată cu ea, Biblioteca Universală „Ovidius“, vatra actualei Biblioteci Județene.
 
La vremea respectivă, freneticul reporter Vulcan scria: „Ziua de azi, pe care am consacrat-o inaugurării bibliotecii universale, fondată de cercul literar în Constanța, să fie ziua evocatoare de lumină și progres pentru neamul românesc din Dobrogea... Presa, ca totdeauna strajă credincioasă la postul ei, a vorbit de acest eveniment, cetățenii asemeni, câți au simțit și cugetat românește, cu inima plină de bucurie, și-au manifestat frumoasele lor sentimente adunate în masă sub statuia lui Ovidiu. S-a inaugurat pentru prima oară în Dobrogea o Bibliotecă publică și s-a serbat patronul instituției culturale Ovidiu (...)“.
 
Publicistul Petru Vulcan (1870-1922) a fost întemeietorul Cercului Literar „Ovidiu“.

Revista „Ovidiu“ 

„Ovidiu“, prima revistă culturală dobrogeană, apărea la 15 septembrie 1898, cu un „Cuvânt de acasă“ semnat de Petru Vulcan.
 
„Înțelegem greutatea sarcinei ce ne-am luat, de a face să apară prima revistă literară dobrogeană: «Ovidiu» în noua Tomis, dar și motivele cari ne-au hotărât la aceasta au fost destul de puternice. Întâi, e o râvnă legitimă pentru noi, românii, de a vedea înflorind în noua provincie artele și literatura alături de comerț și industrie. Al doilea, e dorința dragostei noastre către țară de a contribui, în marginile puterilor și mijloacelor noastre, la întărirea românismului și închegarea elementelor eterogene la sufletul României. Apoi, mai e și mulțumirea sufletească de a putea contribui și noi măcar cu o petricică la înălțarea edificiului culturii naționale. Astfel lucrând, ni se pare nouă a ne împlini o datorie către neam, datorie de strejă credincioasă, așezată la hotarele țărei dinspre mare.
 
Revista poartă numele exilatului Romei, autorului «Tristelor» inspirate de Muza tomitană de pe lângă marginile Mărei Negre, Muză aspră, sălbatică, nemiloasă și neîndurătoare la miile de doruri ce frământau inima marelui poet, a cărui amintire va rămâne pururea scumpă în mintea urmașilor. Fericiți de a ne aparține nouă această măreață, figură, a clasicismului roman, prin faptul că Ovidiu a trăit și și-a dat ultimul tribut pe pământul dobrogean, ne vom mândri întot’d’auna ca și Sulmona cu gloriosu-i nume.
 
Prin această revistă, primul organ literar al Dobrogei, tindem a răspândi cultura, cu deosebire în Dobrogea, stabilind o conviețuire intelectuală cu corpul profesoral urban și rural, și înlesnind mai ales acestuia din urmă putința unei culturi mai întinse, prin mijlocul bibliotecei universale ce am fondat în Constanța. În paginile acestei reviste, vom înregistra tot ce e mai de seamă cu privire la descoperirile arheologice, urmărite cu atâta asiduitate de ilustrul nostru archeolog, dl. Grigorie Tocilescu, președintele de onoare al Cercului literar «Ovidiu». Tot aici vom depune modesta noastră muncă pe tărâmul științific literar, căci verba volant, scripta manent.
 
Pe lângă partea originală pentru care ne-am asigurat colaborarea celor mai distinse talente ale țerei noastre, ne-am îngrijit să avem cât mai multe traduceri din literaturile: arabă, turcă, greacă și armeană, prin această notă personală să aducem un serviciu chiar literaturii noastre. Cu aceste gânduri și speranțe, apărem înaintea publicului care nu ne îndoim că va primi cu bucurie vestea înființării revistei «Ovidiu» și ne va citi cu toată dragostea sufletească, ajutându-ne în îndeplinirea scopului nobil ce urmărim (Vulcan, Petru, „Ovidiu“, nr. 1, 15 septembrie 1898, pag. 1, 2).
 
Din primul număr al revistei mai aflăm: „Conform programului stabilit, numeroșii membri adunați la localul cercului la ora 10, pornesc la Catedrală, având în fruntea lor muzica Regimentului 34 Constanța, oferită gratuit pentru dziua aceia de dl. general Jaques Lahovari... (...). Seara, cercul a dat o reprezentație teatrală. A luat parte și patroana serbarei, d-na Zoe D. Surdza, precum și prefectul județului, dl. Luca Ionescu. Sala Bristol, plină. Generoasă mișcare culturală, Doamne, le-a fost dat cetățenilor Constanței să vadă!“

 
Mișcarea de renaștere culturală „Ovidiu“, cum se autointitula, își propune să înființeze o școală pentru adulți, grădiniță pentru copii, o sală de lectură, sală de conferințe, bibliotecă universală și să susțină reprezentații teatrale.
 
Dimpreună cu cercul literar, se inaugurează Biblioteca Universală „Ovidiu“. Iată ce scria în revistă (1, nr. 1, pag. 3) același reporter frenetic, Petru Vulcan: „Ziua de azi, pe care am consacrat-o inaugurării bibliotecii universale, fondată de cercul literar în Constanța, să fie dziua evocatoare de lumină și progres pentru neamul românesc din Dobrogea... Presa, ca totdeauna, strajă credincioasă la postul ei, a vorbit de acest eveniment, cetățenii asemeni, câți au simțit și cugetat, românește, cu inima plină de bucurie, și-au manifestat frumoasele lor sentimente adunate în masă sub statuia lui Ovidiu. S-a inaugurat pentru prima oară în Dobrogea o Bibliotecă publică și s-a serbat patronul instituției culturale Ovidiu (...)“.
 
„Tinerimea română, conștientă de rolul ei pe tărâmul cultural, s-a cruțat nimic pentru ca serbarea de care ne ocupăm să fie semnului primului pas făcut spre progres în Dobrogea.“ „După terminarea serviciului divin, membrii cercului, urmați de toată lumea din biserică, se opresc în drepturi statuei lui Ovidiu; împrejurul statuei tot spațiul pieței independenței e înțesat de lume. Pe balconul hotelului «Bristol» se vede pregătit un aparat fotografic să eternizeze acest moment solemn.
 
Muzica intonează un imn. Doi membri istorici să se sue pe soclul statuei să încunune pe poet. Domnul P. Vulcan, președintele cercului «Ovidiu», în mijlocul unei tăceri sfinte, cu timbrul vocei sale puternic, pronunță o cuvântare adânc simțită asupra vieței, operelor și exilului poetului. După domnul Vulcan urmează domnul N.H. Ciurcu, un membru al cercului cu o vervă care electrizează pe toți ce’l ascultă. În preajma statuei se vedea efigia lui Ovidiu.
 

De aici, lumea aceasta se îndreptează la localul cercului, unde dl. Vulcan ține o cuvântare de deschidere, arătând greutățile învinse cu privire la fondarea unei asemenea instituții în Dobrogea. Mai cuvântează domnul Ciorapeiu, spunând că roadele muncii noastre, până în prezent, este biblioteca.
 
Din partea cetățenilor, veniți la sediul cercului, vorbește domnul Berberianu, farmacist, și domnul Balcoci Petrescu, avocat, amândoi încurajând și îndemnând tinerimea la luptă pentru cultura Dobrogei. S-a servit bere și s-a toastat pentru Rege și țară.
 
Cu ocazia aceasta strănepoții poetului exilat trimit Primăriei comunei Sulmona, locul nașterii lui Ovidiu, următoarea telegramă, în limba italiană, pe care o traducem.
 
Primăriei comunei Sulmona, Provincia Aquilia, Italia.
Asociația literară «Ovidiu» în Constanța, serbând adzi inaugurarea bibliotecii, salută cu adâncă venerațiune locul nașterei patronului.
Sus inimile! Trăiască ginta latină!
Președintele Cercului literar «Ovidiu», Petru Vulcan.
Răspunsul la telegramă este semnat de baronul Bardi, pentru primarul Sulmonei (...). S-a mai trimis Congresului studențesc Tulcea telegrama: «Congresul studențesc Tullcea, Cercul literar «Ovidiu», serbând adzi inaugurarea bibliotecei, salută cu entuziasm Congresul al 15-lea al tinerimei universitare române (...) Comitetul»“ (Ovidiu, 1, nr. 1, 15 septembrie 1898, pag. 13-15).
 
Este important să subliniem scopul șl valoarea mișcării culturale numite „Ovidiu“ care, prima, și-a propus să racordeze Dobrogea la cultura națională. Încă din primul număr se făcea „Apel către toți românii din Dobrogea și din țară“: „Scopul instituției culturale, care poartă numele de Cercul literar «Ovidiu», este: de a ridica nivelul cultural în orașul Constanța ca și în toată Dobrogea, prin: alcătuirea unei Biblioteci universale care ființează deja și pentru a cărui mărire apelăm la toți fiii acestei țări de a contribui cu obolul lor fie în bani, fie în cărți donate – biblioteca fiind a Națiunei întregi, de la isvoarele căreia se vor putea adăpa toți cei prezenți și viitori. Al douilea, prin ținere de conferințe, cu intrare liberă spre a se adăpa de cunoștințele necesare și folositoare și cei cari n-au avut fericirea să fie în contact zilnic cu știința. Al treilea, să putem cu timpul să punem bazele unei școli de adulți, unde să învețe multe lucruri folositoare vieței lor practice și cei în vârstă. Și, în fine, prin înființarea și la noi a unui organ literar prin mijlocul căruia să putem răspândi cultura în toate stratele societăței, prin cultivarea artelor frumoase, precum și de a se veni în ajutor școlarilor săraci dar silitori, cu haine, cărți etc.
 
Consiliul permanent: președinte: Petru Vulcan, vicepreședinți: col. dr. D. Bălăceanu și Al. Caranfil, secretari: Jean N. Fallon și C.P. Demetrescu; bibliotecari: D. Simionescu și C. Stoianovici; comitetul de control: St. Șerbănescu, cpt. M. Marinescu, Ilie Grigoriu, N. Costin, I. Micșa, M. B. Parseghean, M. Voiculescu, C. Dan, A. Cișmigiu, C. Teodorescu.
 
Membri fondatori activi: d-na Zoe Sturdza, col. dr. Bălăceanu, Petru Vulcan, A. Caranfil, cpt. I. Creangă, G. P. Petheu, d-ra Eufrosina I. Moțoi, Elena Simionescu, Ion Andriescu, S. T. Simionescu, I. Carapetru, V. Munteanu, Jean N. Fallon, C. Stoianovici...
 
Membri de onoare: Înalt Prea Sfinția Sa Iosif Gheorghian, Mitropolitul primat al Ungro-Vlahiei (și fondator); Înalt Prea Sfinșia Sa Ghenadie, fost primat al Ungro-Vlahiei (și fondator); lt. colonel Longa (și fondator); d-na Zoe D. Sturdza (și membră fondator); d-na Elena Dr. Turnescu (fondator), Grigore Tocilescu (președinte de onoare), Spiru Haret (ministrul Cultelor și instrucțiunii publice); d-na L. Luca Ionescu; dl. Luca Ionescu (prefectul județului Constanța); I.L. Caragiale (om de litere); Ion Calinderu (membru al Academiei române); Vasile Urechia (profesor universitar); lt. M. D. Ionescu (colaborator fondator al revistei «Ovidiu»); N. Rădulescu Niger; cpt. Carol Scrob; Mihăescu Nigrim; Balș (ing.); Ion Bănescu (profesor-avocat) Constanța; Beleic (avocat) Constanța; Mihai Stajan (doctor în filosofie, profesor la Liceul Carol I); Iulius Zanne (autorul operei premiate de Academia română: «Proverbi români»)“ (Ovidiu, 1, nr. 1, 15 septembrie 1898, pag. 17-18).
 
Interesul prezentat pentru revistă și cercul literar „Ovidiu“ crește în momentul creării primei biblioteci publice. Se lansează un apel către cei care pot dona cărți și în prima listă publicată în revistă apar numele: Gr. Tocilescu, I. Calinderu, I.L. Caragiale, Petru Dulfu, N. Rădulescu-Niger, Petru Vulcan, peste 50 de oameni de cultură, militari, societăți culturale din țară.
 
La peste un secol de la acest crucial eveniment pentru devenirea noastră ulterioară, cotidianul ZIUA de Constanța își asumă rolul de păstrător al zestrei dobrogene, pornind la un drum tot de pionierat regional.
 
Prezent în... viitor, dar și tributar trecutului, dovedind respect pentru geneza provinciei dintre Dunăre și Mare, ZIUA de Constanța contribuie la accesul cât mai larg al tuturor celor interesați de cultura și istoria acestor locuri prin inaugurarea Bibliotecii virtuale - Fondul documentar on-line „Dobrogea de ieri și de azi“, eveniment ce va avea loc joi, 23 noiembrie.
Revoluția tehnologică a internetului, dar și a dispozitivelor mobile impune alinierea la standarde tot mai înalte, așa încât Biblioteca virtuală a publicației ZIUA de Constanța se alătură altor inițiative naționale, cum ar fi bibliotecile digitale de la Cluj sau Iași, cea a Academiei de Științe Economice București, a Institutului de Memorie Culturală ori cea a Bucureștilor (DigiBuc).
 
Fondul de documente - compus din carte veche, carte rară, cu valoare bibliofilă, fotografii de presă, dar și ilustrate - provine, în principal, din achiziții din anticariate, din donații și din colecții private puse la dispoziția redacției prin generozitatea proprietarilor lor.
 
Digitalizarea și liberul acces online la materialul cultural, dar mai ales necesitatea conservării digitale a patrimoniului documentar dobrogean sunt motivele care determină publicația ZIUA de Constanța să spere că vor fi numeroși cei care se vor alătura demersului său.
 
Citește și: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea: Cum am aflat că sunt talpa Dobrogei. Mesajul scriitorului Vartan Arachelian

#sărbătoreşteDobrogea: Cuvinte despre Dobrogea. Mesajul dr. Constantin Cheramidoglu - Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul Arhiepiscopiei Tomisului - „Bunul Dumnezeu să binecuvânteze acest ţinut ce ne este tuturor casă!“

#citeşteDobrogea: Sistemul juridic al Dobrogei

#scrieDobrogea: Mormântul cu o pictură din vremea lui Constantin cel Mare, una dintre comorile de mare preţ ale Constanţei (galerie foto)