#citeșteDobrogea Liceul „Mircea cel Bătrân“, transformat în spital de chirurgie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Care era starea de sănătate a locuitorilor Dobrogei în Primul Război Mondial? Ce s-a întâmplat cu locuitorii Constanței în acele vremuri tulburi? Răspunsul îl găsiți în lucrarea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“.
 
„Când trupele inamice au ocupat această provincie, întregul serviciu medical s’a concentrat în orașul Constanța, restul fiind aproape pustiu. Când trupele străine au ocupat orașul abandonat aproape de toți locuitorii, spitalul comunal a fost desființat“, spune medicul Hector Sarafidi, autorul capitolului „Medicina în Dobrogea“ din volumul, mai sus amintit.
 
Poate puțini sunt cei care știu că în timpul primei conflagrații mondiale localul Liceului „Mircea cel Bătrân“ a fost transformat de germani în spital de chirurgie. După câteva luni, „după ce s’a adus înapoi populația ce părăsise orașul, s’a reînființat spitalul civil, dar cu paturi, având pe ele numai saltele de paie fără cearceafuri. Inamicul instalase la acel spital pe doi medici ai noștri pe cari-i adusese dela Brăila, pe Țolică și pe Baier, cari se ocupau cu tratamentul bolnavilor civili suferinzi de maladii interne și contagioase“.
 

La Constanța au existat „dispensarii de boli venerice (...) dirijate de medicii militari germani“

 
Interesant e că, în acele vremuri, în Constanța au fost instalate „dispensarii de boli venerice, de consultațiuni medicale precum și un laborator, dirijate de medicii militari germani, puși sub ordinele medicului șef cu sediul la Prefectură“.
 
Când s-a înapoiat de la război, în august 1918, Hector Sarafidi menționează că a fost numit șef al Serviciului spitalului, fiind urmat de doctorul Bârzănescu. „Cu fuga Germanilor din Dobrogea la 1 Noemvrie 1918 și trecerea Dobrogei sub stăpânirea provizorie a Bulgarilor am fost numit medic Șef al serviciilor centralizate din întreagă provincie (județ, oraș, spital, port) până la venirea autorităților române“, mai spune Sarafidi în studiul amintit mai sus.
 
Acesta nu omite să-i menționeze pe colegii săi de breaslă, căzuți pe câmpul de lupte: „În timpul răsboiului din 1916-18, patru din cei mai valoroși copii ai ei, doctorii Calcef, Belzoni, d-ra Fotică Polihroni și Ovidiu Tănăsescu, fiul primului dascăl român din Constanța, au pierit făcându-și datoria către țară“.
 
Mai multe despre medicina din Dobrogea aflați din lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

 

 DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța