#citeşteDobrogea Mănăstirea Cocoș și cântecul cocoșului sălbatic. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Dobrogea, pământ binecuvântat de Dumnezeu, pe care a pășit și a propovăduit Cel Dintâi Chemat la apostolie, Sfântul Andrei, a fost loc prielnic pentru rugăciune încă dinainte de reintegrarea acestui teritoriu în granițele statului român, dovadă fiind existența mănăstirilor și schiturilor din acea perioadă.

În județul Tulcea existau dinainte de 1878 două mănăstiri - Cocoș și Celic -, care dăinuie și astăzi. Date despre aceste lăcașuri de cult ortodoxe se regăsesc în volumul aniversar „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, care cuprinde un amplu studiu semnat de G. Ilioniu, subdirector general în Ministerul Cultelor și Artelor.

„Între vechile locașuri de vrednică mărturie a așezării și desvoltării neamului nostru pe întinsul pământ al țării sunt mănăstirile și schiturile. Pentru conștiința religioasă a poporului nostru acestea au fost instanța superioară după biserica și preotul ei, ultima rămânând episcopul și mitropolitul. Dintre aceste sfinte locașuri în Dobrogea sunt: Cocoșul, Cilicul și schiturile Saona, Taița, Hancearca și Tichilești“, scria, în 1928, autorul studiului „Cultele în Dobrogea“.


Dintre mănăstiri, Cocoșul era „cea mai însemnată, prin trecutul ei național și prin mărimea populației“.

„Vechea biserica a acestei mănăstiri este întemeiată la 1832 de către arhimandritul Visarion împreună cu doi ucenici ai săi, Gheorontie și Isaia. Mai apoi se călugări aci Hagi Nicolae Poenaru, care la 1853 zidi, cu a sa cheltuială, și ridică biserica nouă mult mai mare și spațioasă (...) La anul 1854 s’a început zidirea unei falnice clopotniţe, care n-a putut fi terminată decât mult mai târziu. La zidirea acesteia se spune că s-au întrebuințat mari lespezi de piață, multe având pe ele diferite inscripții vechi, găsite și aduse din ruinele dela Iglița. În vremea păstoriei Episcopilor Pimen și Nifon s’au adus mari îmbunatățiri acestei mănăstiri. Cu ajutorul Casei Bisericii s’au reparat și clădit din nou diferite atenanse și chilii“, spune Ilinoiu.

Interesantă este povestea care are la bază numele inedit al mănăstirii Cocoș. Deși această pasăre are puternice conotații biblice, cocoșul fiind cel care a cântat de fiecare dată (de trei ori) după ce Petru s-a lepădat de Iisus, la baza denumirii nu stă metafora, ci un fapt real.


Astfel, conform subdirectorului general din cadrul Ministerului Cultelor și Artelor, „numirea de «Cocoș» ar fi dela delușorul stâncos dinspre răsăritul mănăstirii, care delușor era cunoscut înainte vreme sub numele de dealul Cocoșului. Se zice că locuitorii pe vremuri auziau adeseori cântecul unui cocoș sălbatic pripășit pe acolo.

În anul 1928, Cocoșul era populată de 64 de monahi

În raportul pe care revizorul eparhial leronim Ștefănescu l-a trimis pe 5 octombrie 1879 episcopului Iosif, „ca rezultat al celor dintâi ale sale inspecţiuni și cercetări (...) spre a se vedea starea clerului și bisericilor din Dobrogea în primul an de administrare bisericească“, se arată: „Dintre aceste trei mănăstiri, una, numită Cocoșul, este numai de monahi români, care se află până la 70 cu frații (sau nouii începători). Această mănăstire are o biserica mare de piatră și un paraclis pentru iarnă“.

Monahii trăiau din lucrarea pământului și creșterea vitelor, plăteau dări la stat ca toți locuitorii „fără osebire“ și erau primitori cu străinii de toate naționalitățile, deoarece „ospitalitatea străinilor ocupă întâiul punct al vieții lor.

Date despre mănăstirile dobrogene găsiți AICI.  .

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursă foto: ZIUA de Constanța

Pe 23 noiembrie, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea, cotidianul ZIUA de Constanţa a lansat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ , pe care vă invităm să o exploraţi.