#citeşteDobrogea „Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare“. Un nou titlu, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Apărută în anul 1937 la Editura „Cartea Românească” Bucureşti, „Călăuza excursionistului la Marea Neagră”, scrisă de renumitul naturalist Andrei Popovici-Bâznoşanu, împreună cu şeful de lucrări M.A. Ionescu, de la Laboratorul de Zoologie descriptivă din Bucureşti, face parte din seria titlurilor de mare preţ la bursa cărţilor rare româneşti.
 
De astăzi, lucrarea poate fi consultată în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa,
alături de celelalte titluri rare pe care fondul documentar le pune la dispoziţie cititorilor săi în format digital.
 

 
În urmă cu opt decenii, cei doi cercetători îşi propuneau ca, prin intermediul acestei lucrări, să familiarizeze turistul interesat de flora şi fauna Mării Negre cu tot ce are ea mai semnificativ. „Fără să am pretenţia că lucrarea e completă sau perfectă, am însă convingerea că va servi multora şi va deştepta gustul pentru observarea naturii”, scria prof. A. Popovici-Bâznoşanu, la finalul prefeţei.
 
„Am hotărât un plan de tratare cât mai pedagogic şi am alcătuit călăuza de faţă, pentru elevi, studenţi, naturalişti, pentru vizitatorii plajelor, pentru marele public. Desenele sunt executate de şeful de lucrări M. A. Ionescu, aproape toate după materialul cercetat la faţa locului şi numai câteva desemne sunt adaptări după tratate (instrumentele de pescuit şi descrierea lor după «Pescăria şi Pescuitul în România», de Gr. Antipa)”.
 
Ne-a atras atenţia încă din introducere metafora cu care autorul descrie Marea Neagră. „Luată în ansamblul ei Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare, care are o tinereţe şi o bătrâneţe. Pe când însă împărăţiile cunoscute în Istorie au avut o tinereţe şi o bătrâneţe scurte, Marea Neagră există de milioane de ani şi va mai trăi încă milioane (...) Împărăţia Mării Negre nu are certificat de naştere. De unde au dedus atunci oamenii de ştiinţă istoria ei? După nişte documente ascunse pe fundul şi în malurile ei, documente ce consistă din strate de piatră, de nisipuri etc., din resturi de fiinţe găsite în aceste strate (fosilele)”.
Andrei Popovici-Bâznoşanu (25 martie 1876 - 20 octombrie 1969) s-a născut la Bâznoasa - Botoşani, fiind un pasionat naturalist, absolvind Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani, Şcoala Normală Superioară şi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. Licenţa şi-a luat-o în 1897, la Iaşi.
 
Doctoratul în filosofie şi zoologie l-a susţinut la München, cu profesorul Richard Hertwig, în 1905. După specializări în Franţa şi Germania, a revenit în ţară, unde a înfiinţat Societatea Naturaliştilor din România (1899). A fost conferenţiar la catedra de zoologie a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti (1906), profesor titular la catedra de zoologie descriptivă (1920) şi a fondat Staţiunea zoologică de la Sinaia, în anul 1922, fiind şi directorul acesteia, până în 1941.

 
A fost bun prieten cu istoricul Constantin Kiriţescu. Dintre cele 48 de lucrări ştiinţifice publicate, amintim: Explicarea fazelor lunii (1902), Mediile zoologice din România (1937), Convergenţele în regnul animal (1949), Asupra fenomenului de convergenţă în lumea vegetală (1949), Cercetări de ecologie animală (1969), monografia Ortophera, Fauna şi flora Dobrogei, Atlas zoologic pentru studenţi şi elevi.
La Staţiunea zoologică de la Sinaia există un muzeu dedicat fondatorului său, Andrei Popovici-Bâznoşanu, iar la Bâznoasa s-a ridicat un monument dedicat naturalistului şi o şcoală îi poartă numele.