#citeşteDobrogea Obiceiuri la aromâni - „Dacă nu te cuminţeşti, te dau liguciarilor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Monografia „Un sat dobrogean - Ezibei“, semnată de prof. C.D. Constantinescu-Mirceşti, face parte dintr-o colecţie rară de cărţi pe care ZIUA de Constanţa le oferă spre lecturare, în format digitalizat, tuturor celor interesaţi în special de obiceiurile diferitelor comunităţi trăitoare în Dobrogea începutului de secol XX.

Am reprodus anterior o serie de obiceiuri ale macedoromânilor, care s-au bucurat de interes din partea cititorilor, fapt ce ne îndreptăţeşte să continuăm a vi le reda, succint, pe cele care ni se par interesante.

Astăzi ne oprim asupra unui obicei interesant al macedoromânilor, intitulat „Liguciarii“, practicat în ziua de anul nou (Sf. Vasile) sau Aghia Vasili, cum îi zic aromânii, când tinerii se îmbrăcau în diferite costume cu măşti şi, purtând nişte clopote mari, alergau din casă în casă. Înainte de a intra, ei jucau în faţa casei şi li se dădeau bani, făină, brânză etc. Acolo unde nu erau bine primiţi, terminau cu cuvinte pline de revoltă la adresa gazdei: „Astă casă mare, / Mare şi fără har / Anul să adune ciorile / Ciorile şi cucuvelele“.

Conform descrierii autorului, tinerii începeau pregătirile cu o săptămână înaintea Anului Nou, când se îngrijeau de găsirea clopotelor, cel mai mare având greutatea de 4-5 kg şi purtând denumirea de „cambană“ (clopot de la gâtul ţapilor). 

„În mâini ei aveau un cuţit în formă de sabie, făcut din lemn şi vopsit cu cerneală, de care se serveau în timpul jocului şi pe care li se puneau banii. Exista credinţa că sgomotul clopotelor va speria şerpii şi deci în primăvara ce va urma nu vor mai fi şerpi.

Altă credinţă: copiii mici, cum auzeau clopotele, se ascundeau, de frică să nu fie furaţi. Era şi un mijloc folosit de mame pentru a speria pe copiii neastâmpăraţi, spunându-le că-i vor lua liguciarii de unde şi zicătoarea: «ca s’nu faţi ghini, va ţi dau la liguciari» (dacă nu te cuminţeşti te dau liguciarilor)“.

 Dacă se întâmpla să se întâlnească pe drum două cete de liguciari, se luau la ceartă, cu sau fără motiv, şi apoi la bătaie.

„Se presupune că acest joc ar fi o reminiscenţă de pe timpul Romanilor, reamintind sărbătorile care se făceau de Romani pentru glorificarea acelora ce luptaseră şi învinseseră pe Decebal. Admiţând această ipoteză, ne putem explica lesne şi asemănarea jocului căluşarilor.

Până în 1923, acest joc era tolerat de greci, ba chiar încurajat de ei; după 1923, odată cu colonizarea aromânilor în ţară şi după plecarea turcilor, le-au interzis acest joc. Totuşi aromânii îl mai practică în ciuda legilor, dar de multe ori sunt victimele măsurilor represive ale autorităţilor greceşti“. 

Mai multe detalii despre obiceiurile macedoromânilor şi modul de viaţă al locuitorilor vechiului sat dobrogean, găsiţi în monografia „Un sat dobrogean - Ezibei“, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii. 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:

#citeșteDobrogea Semnele prevestitoare de moarte la macedoneni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța