#citeşteDobrogea Poetul-filosof dobrogean care s-a stins mult prea devreme. Panait Cerna, 138 de ani de la naştere (galerie foto)
#citeşteDobrogea: Poetul-filosof dobrogean care s-a stins mult prea devreme. Panait Cerna, 138 de ani de la naştere
25 Sep, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
2564
Marime text
Cel care va fi cunoscut în literatură cu numele de Panait Cerna, pe numele său de naştere Stanciof (de origine bulgară), s-a născut în data de 25 septembrie 1881 în comuna Cerna, judeţul Tulcea, fiu al învăţătorului Panait Stanciof şi al Mariei Taşcu.
Situată la 55 km de municipiul Tulcea, în comuna Cerna, casa în care s-a născut poetul a fost transformată în casa memorială (deschisă de miercuri până duminică, între orele 10-18). Este o locuinţă de meşteşugar de la sfârşitul secolului XIX, în care călătorul poate viziona atât aspectele cele mai importante privind viaţa şi opera acestuia, cât şi o expoziţie etnografică ce ilustrează specificul zonei.
Expoziţia memorială este alcătuită din două săli cu panouri şi vitrine prezentând date biografice, reproduceri după fotografii, documente, acte de stare civilă şi de studii, după manuscrise şi publicaţii din diferite perioade. Cea de-a treia sală redă atmosfera modestă a unei camere de locuit.
Despre propria viaţă, marcată de lipsuri, poetul scria: „Tata - mort, fără să-l fi văzut vreodată, mama biata - săraca, eu - avizat să dau lecţii şi să învăţ în odăi reci, neprietenoase. Multă vreme am locuit într-o casă de mahala, ocolită de oameni, fiindcă se dusese svonul că ar umbla strigoii prin odăile ei. Îţi poţi închipui trai în toiul iernii, fără foc, cu uşi care abia se închid, cu ferestre lipite de hârtie. De fier să fi fost şi ţi-ar fi intrat frigul până în oase".
Panait Cerna a urmat cursurile şcolii primare în comuna Cerna, pe cele liceale la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila şi cursurile Facultăţii de filosofie la Bucureşti. În timpul studiilor liceale a reuşit să acumuleze o cultură întinsă, şi să-şi însuşească limbile germană, franceză şi probabil şi italiană. A citit mult, deşi suferea de tuberculoză, se pare moştenită. Ca student a fost nevoit să întrerupă de mai multe ori cursurile ca să se preocupe de asigurarea unui minimum de mijloace de existenţă. Deşi boala se agrava, fiind o fire entuziastă, Cerna a luptat şi a reuşit să-şi ia licenţa cu „Magna cum laude”.
Titu Maiorescu i-a acordat, în 1907, o modestă bursă cu care să-şi continue studiile în Germania în vederea obţinerii doctoratului. A fost în continuu măcinat de situaţia materială precară. Și-a susţinut teza de doctorat cu titlul „Lirica de idei” şi a fost proclamat în unanimitate „Doctor magna cum laude”, în februarie 1913, iar în luna următoare, martie, în ziua de 26 (8 aprilie pe stil nou) este răpus de o pneumonie galopantă. Paul Zarifopol l-a îngrijit până în ultimul moment. A fost înmormântat la Leipzig. Multe personalităţi din ţară au deplâns soarta lui Panait Cerna, printre care T. Arghezi.
De la debutul literar, cu poezia „Sonet”, în revista „Povestea vorbei” din 17 ianuarie 1897 şi până se stinge, Panait Cerna are o activitate publicistică remarcabilă.
Creaţia sa poetică cuprinde, pe lângă poeziile publicate în volumul din 1910, premiat de Academia Română, şi alte poezii răspândite în revistele culturale ale vremii, mai ales în „Sămănătorul” şi „Convorbiri literare”, încă din anii de liceu şi până în anul morţii, precum şi adăugate postum în ediţiile următoare.
Studiile filozofice Lirica de idei, Eminescu şi Faust au în vedere estetica operei literare.
Prin întreaga sa creaţie, poetul, care a debutat în literatură în perioada posteminesciană şi sămănătoristă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, se impune ca un creator original, optimist până la beatitudine chiar şi în momentele tragice ale vieţii. Este elogiat de Simion Mehedinţi, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi alţii.
Începând de astăzi, la Biblioteca judeţeană „Panait Cerna” din municipiul Tulcea debutează, cu o slujbă de sfinţire, zilele dedicate acestei instituţii al cărei patron spiritual este poetul-filosof stins mult prea devreme.
Amănunte legate de programul evenimentelor incluse în suita Zilele Bibliotecii judeţene „Panait Cerna” citiţi în secţiunea Cultură.
Sursă text şi foto: https://www.icemtl.ro/casa-memoriala-panait-cerna/
Situată la 55 km de municipiul Tulcea, în comuna Cerna, casa în care s-a născut poetul a fost transformată în casa memorială (deschisă de miercuri până duminică, între orele 10-18). Este o locuinţă de meşteşugar de la sfârşitul secolului XIX, în care călătorul poate viziona atât aspectele cele mai importante privind viaţa şi opera acestuia, cât şi o expoziţie etnografică ce ilustrează specificul zonei.
Expoziţia memorială este alcătuită din două săli cu panouri şi vitrine prezentând date biografice, reproduceri după fotografii, documente, acte de stare civilă şi de studii, după manuscrise şi publicaţii din diferite perioade. Cea de-a treia sală redă atmosfera modestă a unei camere de locuit.
Despre propria viaţă, marcată de lipsuri, poetul scria: „Tata - mort, fără să-l fi văzut vreodată, mama biata - săraca, eu - avizat să dau lecţii şi să învăţ în odăi reci, neprietenoase. Multă vreme am locuit într-o casă de mahala, ocolită de oameni, fiindcă se dusese svonul că ar umbla strigoii prin odăile ei. Îţi poţi închipui trai în toiul iernii, fără foc, cu uşi care abia se închid, cu ferestre lipite de hârtie. De fier să fi fost şi ţi-ar fi intrat frigul până în oase".
Panait Cerna a urmat cursurile şcolii primare în comuna Cerna, pe cele liceale la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila şi cursurile Facultăţii de filosofie la Bucureşti. În timpul studiilor liceale a reuşit să acumuleze o cultură întinsă, şi să-şi însuşească limbile germană, franceză şi probabil şi italiană. A citit mult, deşi suferea de tuberculoză, se pare moştenită. Ca student a fost nevoit să întrerupă de mai multe ori cursurile ca să se preocupe de asigurarea unui minimum de mijloace de existenţă. Deşi boala se agrava, fiind o fire entuziastă, Cerna a luptat şi a reuşit să-şi ia licenţa cu „Magna cum laude”.
Titu Maiorescu i-a acordat, în 1907, o modestă bursă cu care să-şi continue studiile în Germania în vederea obţinerii doctoratului. A fost în continuu măcinat de situaţia materială precară. Și-a susţinut teza de doctorat cu titlul „Lirica de idei” şi a fost proclamat în unanimitate „Doctor magna cum laude”, în februarie 1913, iar în luna următoare, martie, în ziua de 26 (8 aprilie pe stil nou) este răpus de o pneumonie galopantă. Paul Zarifopol l-a îngrijit până în ultimul moment. A fost înmormântat la Leipzig. Multe personalităţi din ţară au deplâns soarta lui Panait Cerna, printre care T. Arghezi.
De la debutul literar, cu poezia „Sonet”, în revista „Povestea vorbei” din 17 ianuarie 1897 şi până se stinge, Panait Cerna are o activitate publicistică remarcabilă.
Creaţia sa poetică cuprinde, pe lângă poeziile publicate în volumul din 1910, premiat de Academia Română, şi alte poezii răspândite în revistele culturale ale vremii, mai ales în „Sămănătorul” şi „Convorbiri literare”, încă din anii de liceu şi până în anul morţii, precum şi adăugate postum în ediţiile următoare.
Studiile filozofice Lirica de idei, Eminescu şi Faust au în vedere estetica operei literare.
Prin întreaga sa creaţie, poetul, care a debutat în literatură în perioada posteminesciană şi sămănătoristă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, se impune ca un creator original, optimist până la beatitudine chiar şi în momentele tragice ale vieţii. Este elogiat de Simion Mehedinţi, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi alţii.
Începând de astăzi, la Biblioteca judeţeană „Panait Cerna” din municipiul Tulcea debutează, cu o slujbă de sfinţire, zilele dedicate acestei instituţii al cărei patron spiritual este poetul-filosof stins mult prea devreme.
Amănunte legate de programul evenimentelor incluse în suita Zilele Bibliotecii judeţene „Panait Cerna” citiţi în secţiunea Cultură.
Sursă text şi foto: https://www.icemtl.ro/casa-memoriala-panait-cerna/
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii