#citeșteDobrogea Primul doctor care a călcat pământul Dobrogei, Papasaul. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Conform informațiilor pe care medicul Hector Sarafidi le oferă în amplul articol „Medicina în Dobrogea“, publicat în volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, apariția primilor medici pe teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră coincide cu venirea companiei engleze care a întreprins construcția căii ferate care lega Kustenge-ul, Constanța de azi, de Bogaz-chioi, adică de Cernavodă. 
 
Odată cu englezii, la Constanța sosesc și primii coloniști, în speciali greci din orașele golfului Burgaz al Rumeliei orientale. Această populație recurgea la serviciile oferite de Papasaul, medicul comisiei internaționale din Turcia pentru controlul pelerinilor ce se duceau la Meca. Despre Papasaul, dr. Serafidi scria că este „primul doctor ce cunoaștem că a călcat pământul Dobrogei“, el fiind cunoscut și ca „doctorul carantinelor“.
 
Însă compania engleză care a construit calea ferată Constanța-Cernavodă l-a adus aici, în 1860, pe Irvin Bolton, fost sanitar pe vaporul staționar englez „Cokatrice“, care, în sezonul estival, trăgea la micul liman genovez, pe care englezii l-au mărit. Misiunea sa era aceea de a acorda îngrijiri lucrătorilor de la calea ferată, însă cu timpul acest subchirurg a ajuns să practice medicină generală printre locuitorii orășelului.
 
„Bolton, cu toate că n’avea studii universitare, a putut să-și formeze un stoc de cunoștințe medicale din cărți și reviste, aplicând într’un mod empiric ceea ce văzuse pe vasul de răsboiu, unde făcuse serviciul său“, spune dr. Serafidi.
 
Neobișnuit este însă faptul că acest felcer, care cândva deservise un vas militar, ajunsese să practice și obstetrica, nu cu mare succes, se pare. „Este greu de înțeles cum a putut să practice obstetrică, lucru ce nu putea să vază pe un bastiment de răsboiu. Și ne putem închipui ce șansă avea să reușească la o epocă când Lister, compatriotul lui, nu descoperise încă antisepsia, de care altfel nici odată nu putuse căpăta vreo noțiune!“, afirmă cu neîncredere Hector Sarafidi în lucrarea citată.
 
Mai multe despre medicina din această parte de țară aflați din lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Sursă foto: ZIUA de Constanța