#citeșteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naștere

Există o nevoie perpetuă de a ne evoca înaintașii. La cote înalte de intelectualitate se situează Constantin Brătescu (născut pe 30 septembrie 1882), numele lui fiind o garanție a paginii bine scrise, a observației minuțioase, a lecției frumos transmise. Cu demnitate, seriozitate și discreție, își face intrarea și în presa românească, adunând în paginile unui periodic esențe, realități, autentice sinteze de trecut și prezent istoric.
Revista anului 1920, pe care a fondat-o - Analele Dobrogei - reprezenta tot ce era mai adânc și mai semnificativ în spiritualitatea unei regiuni geografice aparte. Aproximativ de aceeași vârstă cu revista dobrogeană și de același suflu cultural, istoria culturii românești înscrisese numele și activitatea revistelor Ramuri la Craiova, Viața românească - la Iași, Sburătorul literar și o nouă serie a Adevărului Literar și Artistic - la București, reviste statornice unui crez de libertate a gândirii și de utilitate în propășirea națională.

Dobrogea, în pragul unei refaceri spirituale, cu un cadru istoric și geografic propice creației, cu o activitate editorială oscilatorie în funcție de evenimentele în care era implicată, avea nevoie, pe lângă cotidiene (prestigioase, desigur, și ele, dar cu o arie informațională limitată), de o revistă cu posibilități cuprinzătoare de investigare a celor mai diverse domenii, cu un profil literar științific bine închegat.

Ramificațiile și complexitatea revistei sunt rezultatele preocupărilor Societății Culturale Dobrogene, sub egida căreia vedea lumina tiparului, îndreptate spre cercetarea trecutului istoric al Dobrogei, întreprinderea de studii științifice asupra climei, florei, faunei și studii socio-economice privind caracterizarea demografică, folclorică și culturală a localităților.

De fapt, Analele Dobrogei continuă revista Arhivele Dobrogei, apărută la București în 1916, sub auspiciile Casei Școalelor și sub direcția lui Constantin Moisil, căruia i se alătură Constantin Brătescu. Dar fondatorii ei - de data aceasta Brătescu împreună cu avocatul I.N. Roman - precizează că este absolut necesar ca revista să apară în chiar metropola Dobrogei, cu program de activitate lărgit, care să îmbrățișeze, pe lângă comoara scumpă a cunoștințelor despre trecut, și însuși prezentul, actualitatea vie, cu nesfârșita ei varietate de probleme și curente. De la primele până la ultimele numere, revista se sprijină pe condeiul serios al colaboratorilor de la Arhiva Dobrogei.

Revista câștigă în ținută prin articolele sale substanțiale. Dar condițiile grele de imprimare, pe de o parte, și subvențiile neconsistente acordate de oficialități pe de altă parte au făcut ca din 1924 revista trimestrială să-și reducă apariția la un singur număr pe an. Cu acest prilej, revista face un bilanț al activității și punctează câteva proiecte de viitor: Analele Dobrogei, fiind o revistă regională, și-a propus să studieze pământul și poporul acestei provincii din toate punctele de vedere - arheologic, istoric, etnografic, geografic, geologic, economic -, iar mulțimea studiilor publicate în paginile revistei în aceste ramuri stau mărturie dacă ne-am ținut de cuvânt...

Dar, în afară de aceste țeluri aproape realizate, numeroasele studii științifice destinate a limpezi trecutul și prezentul au urmărit un scop și mai înalt: anume acela de a crea o mai luminată conștiință națională în românul dobrogean și a trezi o mai vie iubire pentru locul în care fiecare e activ.

Gândită ca o revistă care să afirme obiectivitate, să posede rigoare și echilibru în aprecieri, să informeze exact și să analizeze în adâncime, programul ei fixat pe astfel de coordonate este un imperativ pentru cercetarea pământului dobrogean „de o deosebită alcătuire, cu fauna și flora lui deosebită; în sfârșit, varietatea de origine a locuitorilor ei, cu credințele, obiceiurile, portul, năzuințele și manifestările lor intelectuale“.


Sursă text: fragment din volumul dedicat Centenarului Școlii Normale „Constantin Brătescu“ din Constanța și împlinirii a 115 ani de la reintegrarea Dobrogei la Statul Român, coordonat de St. Lascu și C. Vitanos. Preluat cu acordul prof. Anamaria Ciubotaru, directorul Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu“

Despre Constanța Călinescu

Conf. univ. dr. Constanţa Călinescu este doctor în filologie din 1984, biograf, cadru didactic, monograf. Dintre cărțile semnate de ea ca autor unic sau coautor amintim: „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească“ (1969), „Reviste dobrogene: Analele Dobrogei, Arhiva Dobrogei“ (coautor Ion Faiter, 1971), „Cântece la Marea Neagră: antologie de folclor cu anexă bibliografică“ (1977), „Dimensiunile unor vocaţii“ (coautor Ion Faiter, 1979), „Popas în dimineţi albastre: pagini despre oraşe, munţi şi edificii din patria noastră“ (coautor Ion Faiter, 1985), „Portrete universitare. In memoriam“ (coautor Gheorghe Dumitraşcu, 2004), „Universitatea Ovidius Constanţa: 45. Studiu monografic“ (coautor Ioan Popişteanu, 2006), „Memoria cuvintelor“ (2007), „Universitatea Ovidius Constanţa: 50. Studiu monografic“ (coautor Ioan Popişteanu, 2011). 

Citește și:

În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ - izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale