#citeșteDobrogea Satul în care nu au avut loc divorţuri. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

   
Natalitatea în satul Ezibei a cunoscut în decursul a zece ani (1928-1937) fluctuaţii destul de însemnate de la un an la altul, aşa cum s-a întâmplat şi de la un neam la altul. Românii regăţeni dau cele mai însemnate cifre în ceea ce priveşte natalitatea, în timp ce bulgarii au o natalitate foarte scăzută.
 

„Toţi coloniştii care vin din Regat, fiind deci mai tineri, erau apţi pentru a contribui la mărirea procentului de naşteri. Nu la fel stau lucrurile cu macedonenii şi băştinaşii, care adaugă la numărul populaţiei şi oameni necăsătoriţi sau prea bătrâni“.

 

„Locuinţele în care au fost nevoiţi să stea la începutul colonizării lor, ca şi acelea în care mai stau unele familii şi astăzi, sunt complet insalubre. Pe urmă, trecerea de la o regiune de munte, la o regiune uscată, de stepă, a avut consecinţe dezastruoase mai ales asupra elementului feminin“.

 
De asemenea, este studiată şi situaţia căsătoriilor.

„Se poate vedea că fenomenul încrucişării între regăţeni, macedoneni şi bulgari este absent în sat. Macedonenii în special consideră ca o desonoare introducerea prin căsătorie a elementelor străine de neamul şi obiceiurile lor.

Procentul mic al căsătoriilor la regăţeni se explică nu numai prin numărul redus al lor, dar şi prin faptul că ei trebuiau să fie căsătoriţi, înainte de colonizare. (...)

Se mai constată că cel mai mic număr de căsătorii îl găsim în lunile de vară. În special luna aprilie (Postul Paştelui), iulie şi august sunt cele mai lipsite de căsătorii.

Lunile cele mai bogate însă, sunt cele din timpul iernii: noiembrie, decembrie, urmând apoi ianuarie, februarie şi martie. Se mai poate menţiona că aproape toate căsătoriile înregistrate în acest interval s-au făcut numai între grupe şi naţionalităţi de acelaşi sânge şi aceiaşi religie.

Din aceste manifestări se poate deduce că diferitele grupuri nu se integrează complet în viaţa socială a satului, care este împărţit în cartiere. Din această cauză, fiecare cartier păstrează caracteristica unei mentalităţi deosebite. Un fapt care trebuie să ne bucure este lipsa totală a divorţurilor în acest sat“.

 
Tătarii părăsiseră în ultimii ani satul, nemairămânând în sat decât şase suflete.
 

Lucrarea poate fi răsfoită virtual AICI

 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.