#citeşteDobrogea Sciţia mică, o simplă iluzie a marinarilor greci. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Observările antropogeografice ale academicianului Simion Mehedinţi, purtând titlul „Dacia Pontică şi Dacia Carpatică“, pleacă de la perioada preistorică, trec prin perioada geto-dacică, urmărind drumul codrului, apoi al stepei, dar şi al luncii Siretului, ajungând la perioada daco-romană, cu unificarea Dunării prin infiltrarea romană şi deschiderea pasurilor peste munţi.
 
Ne-am oprit asupra perioadei geto-dacice, atraşi fiind de explicaţia originii numelui de Sciţia mică, atribuit de istoricii greci ţinutului dintre Dunăre şi mare. „Numele de Sciţia mică e un laps toponimic, cum găsim multe în literatura geografică şi în hărţile mai vechi. Porecla s-a născut dintr-o iluzie a marinarilor greci. Cine pleca din Egea, cea plină de insule muntoase şi mărginită de ţărmuri iarăşi muntoase, trecând prin Bosfor, când ajungea în Marea Neagră, da cu ochii de un peisaj nou: ape întunecate, mai reci decât ale Arhipelagului şi o completă lipsă de insule. Ţinând drumul pe lângă ţărmul stâng al Pontului, câtva timp, periplul amintea încă imaginea patriei, deoarece la orizont tot se mai zăreau vârfuri de munţi, până la capătul lui Haemus. Îndată însă ce corabia trecea de capătul Balcanilor şi cârmea prin golful Balcicului spre Caliacra, Callatis, Tomis şi Histria, aspectul se schimba fundamental. Pe lângă răceala vântului care anunţa frigul scitic, cel care se apropia de ţărm zărea dintr-o dată un ţinut monoton: o câmpie întinsă şi acoperită numai de ierburi, cum nu găseşte nicăieri împrejurul Egeei. Doar spre gurile Dunării, dacă se mai arată în depărtare câteva dealuri teşite. Apoi de la deltă spre nord piere din ochi orice urmă de înălţime. Pentru marinar, toată ţara aceea era o parte din marea stepă locuită de neamuri nomade, cunoscute sub numele de sciţi.
 
Aşadar, nimic mai firesc decât să lege de numele Sciţiei tot ţărmul de unde pierdeau din vedere ultimul munte (Haemus) care le mai aducea aminte ţinuturile egeene. Astfel, călătorii greci, printr-o generalizare uşor de înţeles, au întins numele Sciţiei până la extremitatea Balcanilor. O simplă iluzie de marinar“.
 
Celor tentaţi de aprofundarea acestui subiect le oferim spre referinţă capitolul de aici:

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: ZIUA de Constanţa