#citeşteDobrogea Scrisoarea domnitorului Carol către tatăl său. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Juristul, istoricul şi ziaristul Romulus Seişanu, autorul primului Atlas istoric, geopolitic şi etnografic al României şi unul dintre susţinătorii Marii Uniri, a lăsat dobrogenilor o extraordinară monografie - „Dobrogea. Gurile Dunării şi Insula Șerpilor”, pe care o puteţi lectura în format digitalizat în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa.
 

 
După ce, la începutul lucrării, se ocupă de originea numelui „Dobrogea”, aducând drept argumente poezii populare, cântece şi concluzionând că nu de la Dobrotici ne tragem denumirea, ziaristul dedică primul capitol geografiei provinciei dintre Dunăre şi Mare, ca mai apoi să se ocupe în amănunt de istoria noastră şi de atenţia pe care regele Carol a acordat-o Dobrogei, publicând inclusiv Proclamaţiunea adresată populaţiei la momentul intrării armatelor române în Dobrogea.
 

„Teritoriile de dincolo de Dunăre nu ne sunt date ca compensaţie pentru Basarabia; le luăm ca despăgubire de război şi pentru că Europa ni le-a dat din iniţiativa ei. Astfel am câştigat foarte mult materialiceşte şi moraliceşte şi nimeni nu ne poate refuza stima sa. Districtele pe care ni le-a dat congresul au un mare viitor; sper că peste câţiva ani să le aduc într-o stare înfloritoare.

 Populaţiunea de acolo se simte foarte fericită să fie unită cu România şi mi-a şi trimis adrese numeroase, la cari n-am răspuns până acum. La luarea în stăpânire a Dobrogei voi da o proclamaţie şi poate chiar la toamnă voi vizita această nouă ţară. Oraşele de la Dunăre le cunosc; acum câţiva ani am fost primit la Tulcea şi la Sulina cu mari demonstraţiuni.

Constanţa e un port frumos, care, ca şi calea ferată până la Cernavoda, a fost construită de o societate engleză.

 Sunt acolo instalaţiuni pentru băi de mare şi câteva hoteluri bune. Clima este sănătoasă. Mangalia este un sat mic şi are însemnătate numai pentru că se poate construi acolo un port excelent, apărat de vânturile de la Nord şi de la Răsărit.

La fixarea frontierei vom căuta să ne apropiem cât mai mult de Silistra, deoarece Dunărea nu e prea lată acolo şi se poate mai lesne construi un pod".