#citeșteDobrogea Stăpânirea bizantină a ținutului dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
#citeșteDobrogea: Stăpânirea bizantină a ținutului dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
01 Jan, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
3149
Marime text
Răsfoind, în toată această perioadă, documente vechi aparținând unor istorici de seamă, realizez că trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al Dobrogei este un lung șir de controverse.
În capitolul „Dobrogea Bizantină. Ducatul de Paristrion”, universitarul Nicolae Bănescu, de la Universitatea din Cluj, scoate la iveală alte izvoare și dovezi ale atestării noastre documentare pe aceste meleaguri, plecând de la Scythia Minor.
Începuturile ducatului de Paristrion, cu reședința la Dristra (Dorostolon), se leagă de cuceririle împăratului Tzimiskes.
„Când, după moartea țarului încoronat Simeon (927), puterea bulgarilor decade, Bizanțul se gândi a sfârși pentru totdeauna cu acești supărători vecini. După vechi metode ale diplomației bizantine, Nikephoros Phokas aruncă asupra bulgarilor pe rușii de la Kiev. Sviatoslav nimicește atunci, în două reprize (968-969) statul bulgar. Nemaivoind însă a părăsi ținutul, în care se simțea mai bine decât acasă, râvnind ca atâția alți barbari, spre Constantinopole, Sviatoslav deschide un crâncen război cu imperiul. Într-o lungă și glorioasă campanie la Dunăre, împăratul Tzimiskes îi distruge cea mai mare parte din oști și împresurându-l, pe apă și pe uscat, câteva luni, la Dorosotolon (Silistra de azi), îl silește a capitula (vara anului 972). Rușii părăsesc atunci ținutul, supravegheați de flota bizantină. Statul bulgar e desființat. Moștenitorul legitim al dinastiei, scos din mâinile rușilor, e dus la Constantinopole, pentru a împodobi triumful lui Tzimiskes”.
Autorul trece în revistă apoi o serie de șapte duci de Paristrion, atestați de izvoare în cursul veacului al XI-lea.
„Timp de 200 de ani, Bizanțul a fost stăpânul ținutului nostru dobrogean. La adăpostul autorității sale, s-au putu crea, în a doua jumătate a veacului al XI-lea, acele mici alcătuiri politice, cu șefi indigeni, pomenite de Anna Comnena la Silistra, la Vicina și aiurea. Am dovedit, cu alt prilej, că ele n-au putut avea alt caracter decât românesc. Învățații ruși le revendică pentru neamul lor, printr-o confuzie a termenilor întrebuințați de scriitorii bizantini. Alții, din motive politice, sunt aplecați a le atribui barbarilor stepei, de care însă izvoarele însăși îi disting hotărât. Nu putem prelungi expunerea de față cu examinarea acestor riscate păreri și vom documenta altădată netemeinicia lor”.
În final, ni se dezvăluie alianța de familie grecească a domnitorului Mircea cel Bătrân. „În calitate de vasal și rudă împărătească aflăm, pe la 1350, pe Dobrotici stăpân pe litoral. Și dacă se intitulează despot, aceasta se explică numai prin alianța sa de familie cu împăratul. Urmașul lui Dobrotici în ținutul vechiului Paristrion a fost Mircea cel Bătrân. Numele grecesc al mamei sale, Kallinikia, trădează aceeași alianță de familie, care ne explică posesiunile Domnului român în părțile Mării Negre”.
Elemente mai aprofundate ale acestui capitol puteți găsi AICI:
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
În capitolul „Dobrogea Bizantină. Ducatul de Paristrion”, universitarul Nicolae Bănescu, de la Universitatea din Cluj, scoate la iveală alte izvoare și dovezi ale atestării noastre documentare pe aceste meleaguri, plecând de la Scythia Minor.
Începuturile ducatului de Paristrion, cu reședința la Dristra (Dorostolon), se leagă de cuceririle împăratului Tzimiskes.
„Când, după moartea țarului încoronat Simeon (927), puterea bulgarilor decade, Bizanțul se gândi a sfârși pentru totdeauna cu acești supărători vecini. După vechi metode ale diplomației bizantine, Nikephoros Phokas aruncă asupra bulgarilor pe rușii de la Kiev. Sviatoslav nimicește atunci, în două reprize (968-969) statul bulgar. Nemaivoind însă a părăsi ținutul, în care se simțea mai bine decât acasă, râvnind ca atâția alți barbari, spre Constantinopole, Sviatoslav deschide un crâncen război cu imperiul. Într-o lungă și glorioasă campanie la Dunăre, împăratul Tzimiskes îi distruge cea mai mare parte din oști și împresurându-l, pe apă și pe uscat, câteva luni, la Dorosotolon (Silistra de azi), îl silește a capitula (vara anului 972). Rușii părăsesc atunci ținutul, supravegheați de flota bizantină. Statul bulgar e desființat. Moștenitorul legitim al dinastiei, scos din mâinile rușilor, e dus la Constantinopole, pentru a împodobi triumful lui Tzimiskes”.
Autorul trece în revistă apoi o serie de șapte duci de Paristrion, atestați de izvoare în cursul veacului al XI-lea.
„Timp de 200 de ani, Bizanțul a fost stăpânul ținutului nostru dobrogean. La adăpostul autorității sale, s-au putu crea, în a doua jumătate a veacului al XI-lea, acele mici alcătuiri politice, cu șefi indigeni, pomenite de Anna Comnena la Silistra, la Vicina și aiurea. Am dovedit, cu alt prilej, că ele n-au putut avea alt caracter decât românesc. Învățații ruși le revendică pentru neamul lor, printr-o confuzie a termenilor întrebuințați de scriitorii bizantini. Alții, din motive politice, sunt aplecați a le atribui barbarilor stepei, de care însă izvoarele însăși îi disting hotărât. Nu putem prelungi expunerea de față cu examinarea acestor riscate păreri și vom documenta altădată netemeinicia lor”.
În final, ni se dezvăluie alianța de familie grecească a domnitorului Mircea cel Bătrân. „În calitate de vasal și rudă împărătească aflăm, pe la 1350, pe Dobrotici stăpân pe litoral. Și dacă se intitulează despot, aceasta se explică numai prin alianța sa de familie cu împăratul. Urmașul lui Dobrotici în ținutul vechiului Paristrion a fost Mircea cel Bătrân. Numele grecesc al mamei sale, Kallinikia, trădează aceeași alianță de familie, care ne explică posesiunile Domnului român în părțile Mării Negre”.
Elemente mai aprofundate ale acestui capitol puteți găsi AICI:
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii