#citeşteDobrogea „Sulumbria“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Parcurgând rând cu rând numerele revistei Societăţii Culturale Dobrogene, „Analele Dobrogei“, descoperim materiale cu o însemnătate deosebită pentru Dobrogea. Astăzi am ales un articol despre un obicei aromân. Textul este semnat de Pericle Papahagi şi este intitulat „Sulumbria”. Materialul poate fi citit integral accesând Biblioteca Virtuală, secţiunea „Analele Dobrogei”, numărul 2, anul III, aprilie-iunie, 1922, începând cu paginile 27/213.
 

 
„Duhul aromânilor”, Pericle Papahagi, ne destăinuie o taină din cultura sa, şi anume „taina secretului” - a păstra pentru sine o informaţie cu caracter confidenţial. Chiar dacă pare un lucru banal, acest „ritual” este denumit de aromâni „sulumbria”.
 
„Sulumbria. Era vorba să atragă băgarea de seamă a cuiva ca să fie tăcut, să-şi ţină gura, să nu mărturisească vreo taină. Întrebuinţam şi noi, copii, «Sulumbrie» în înţelesul arătat, dar fără să ne dăm seamă, ce legătură poate fi între «pune-ţi lacăt gurii» şi între «Sulumbrie» sau «Sufariul» dela «Sulumbrie». De multe ori încercarăm să aflăm ce se ascunde sub aceasta. Adevărul este că ne ispitia mult, ne frământa”.
 
Pericle Papahagi s-a născut pe 20 octombrie 1872, la Avdela, Grecia, şi a murit în 20 ianuarie 1943, la Silistra, în Bulgaria. A fost un lingvist, filolog şi folclorist român de origine aromână sau macedoromână. Este cunoscut ca un culegător de folclor şi cercetător al culturii aromâne, dar şi ca editor al celor mai vechi texte cu origine aromână.
 
A studiat în comuna natală în primii ani ai vieţii sale, la Avdela, iar în 1891 a devenit student al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Se specializează la Leipzig, împreună cu filologul Gustav Weigand, şi îşi ia doctoratul în litere în anul 1908.
 
Pericle Papahagi a debutat în anul 1892, într-un mod special, cu „Cântece de leagăn la macedoromâni”, în „Revista nouă”, pe care o coordona B.P. Hasdeu. Printre activităţile sale se numără şi editarea revistei „Dunărea”. A avut şi multe colaborări la reviste de prestigiu din ţară precum „Analele Academiei Române", „Arhiva“, „Convorbiri literare“, „Grai şi suflet”, „Viaţa românească“, „Byzantion“, „Revistă armânească” şi „Analele Dobrogei“.
 
Printre cărţile pe care le-a publicat se numără „Din literatura poporană a aromânilor”, un volum de proverbe, zicători, colinde, balade. Aceasta este şi prima contribuţie ştiinţifică pe care o cunoaşte folclorul aromân.

 
O contribuţie marcantă a lui Papahagi a fost şi volumul „Basme aromâne”, în care surprinde substanţa spirituală a aromânilor.
A rămas în mintea celor care l-au cunoscut ca fiind „cel pe care nu l-a preocupat frumuseţea textelor, ci certitudinea lor”. 
 
Întorcându-ne la articolul din „Analele Dobrogei” al „duhului aromânilor”, autorul susţine că „sulumbria” a început să îl intereseze în special la maturitate. „Era slab şi galben, ca omul care trece printr-o grozavă primejdie. Biata tetă se sperie, văzându-l aşa şi începu să-l înghesuie cu întrebările. Iar Mitre, surâzând în silă, ca să pună capăt întrebărilor scurtătoare ale mamei sale, care, vădit, îl îndurerau, zice semnificativ «Sulumbria, mamă, Sulumbria!» Fu de ajuns, ca teta să priceapă că Mitre nu poate spune deocamdată mai mult. Pe noi însă ne intrigă din nou Sulumbria şi tăbărâm asupra ei, să ne spună ce-i cu Sulumbria?”
 

Puteţi accesa în Biblioteca Virtuală varianta integrală a numărului 2, din anul III, 1922, al revistei „Analele Dobrogei”.


DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai  drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale. 
 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea „Curiosităţi Dobrogene“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa