#citeşteDobrogea „Trei decenii de dobrogenism“

„Certificatul de civilizaţie al României nu-l dă nici bulevardul Lascăr Catargiu, nici squar-ul din faţa Universităţii, nici frumoasa promenada dela Şoseaua Capitalei, pe cari vin să le viziteze autori ai foiletoanelor străine, stipendiaţi de guvernele noastre, pentrucă frumuseţile din Bucureşti sunt inerente Capitalei unei ţări bogate. Certificatul de civilizaţie al României îl dă Dobrogea, această provincie transformată în 56 de ani şi care arată înălţimea de concepţie, puterea de realizare şi de pătrundere a poporului nostru.

 
Acum 56 de ani Dobrogea era pustiul, despre care cu groază pomeneau călătorii timpului şi astăzi este grădina pe care n’o cunoaşteţi. D-voastră, călători de peste Dunăre, vă rog să nu spuneţi că ne cunoaşteţi Dobrogea, pentrucă Dvs. nu ştiţi din ea decât balta dela Cerna-Voda la Medgidia şi malurile ei înalte, pe care le vedeţi din tren. Dobrogea însă - Dobrogea dela Isaccea la Turtucaia, dela Beştepe la Balagea, dela Balcic la Oltina, dela Hârşova la Babadag, - n’o cunoaşteţi, pentrucă nu i-aţi văzut nici satele, nici drumurile, nici bogăţiile. Satele noastre sunt mari şi regulat întocmite. Bisericile stau alături de geamii şi şcoli, pretutindeni şi puţine sunt, în general, părţile din ţară, care să prezinte prosperitatea provinciei cisdunărene.
 
Populaţia din Dobrogea este variată şi înfrăţită. Românii, turcii, grecii, bulgarii, lipovenii, germanii, armenii, trăesc la olaltă viaţa acestei provincii eminamente româneşti. Problemă ca aceea care s’a pus zilele trecute la Geneva, a minorităţii lor, la noi nu există. Fără dispoziţia nici unui tratat de pace, România, din generoasă şi ocrotitoare iniţiativă, a întemeiat un seminar teologic musulman la Medgidia, pentru promovarea corpului eclesiastic mahomedan. Şi pe această cale de egalitate mergând înţelegerea tuturor, am văzut primarul turc din Pervelia venind la prefectură să ameninţe cu demisia, dacă nu i se dau bani pentru zidirea bisericii din comună; am văzut primarul Jipa din Muslubei venind să ceară ajutor pentru repararea Geamiei din Muslui; şi am văzut una din cele mai frumoase biserici din provincie, acea din Medgidia, ridicată de primarul care s’a chemat Kemal Etendi.
 
Condiţiunile acestea de viaţă învederează specificul dobrogean, care la rândul lui este generat de necesitatea vitală ca Dobrogea să fie românească. Prin aşezarea ei geografică şi economică, Dobrogea nu poate trăi decât în hotarele unei ţări, care s-o poată întrebuinţa la maxim şi această ţară nu este decât România, pentrucă Dobrogii, fiind aşezată în drumul de scurgere a bogăţiilor ei, îi poate furniza toate elementele de progres şi civilizaţie. Acest adevăr trăieşte viu în spiritul dobrogean şi prezintă ca rezultat conglomeratul românesc dintre Dunăre şi Mare.“
 
(„Trei decenii de dobrogenism“, Constanţa, 1904, pag. 14-15)
 
Citeşte şi:
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea


Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea Contribuția școlii la renașterea Dobrogei și la făurirea statului național unitar (1878-1918) - galerie foto

#sărbătoreşteDobrogea Ioan N. Roman, „Dobrogea“