#citeșteDobrogea „Tulcea, un oraș cu poziție strategică însemnată, era o localitate mizerabilă.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

În Dobrogea otomană, sănătatea publică nu era o prioritate, iar frecventele boli care făceau ravagii creau un peisaj sumbru în localitățile dintre Dunăre și Marea Neagră.
 
Prezentarea pe care medicul Hector Sarafidi o face Tulcei, „un oraș cu poziție strategică însemnată“, nu este câtuși de puțin favorabilă: „Era o localitate mizerabilă, care se inunda de fiecare dată, când se urcau apele Dunării, din lipsa unui dig apărător“.
 
Mai mult, centrul orașului era plin de băltoace, „iar febra tifoidă era în stare endemică“. Ca și la Constanța, sistemul de canalizare nu exista, iar oamenii luau apă din Dunăre. Doar cei care stăteau în partea de sus a orașului aveau fântâni.
 
Vaccinuri nu existau, iar epidemiile, holera în mod special, făceau ravagii și îi sileau pe locuitori să părăsească localitatea până la stingerea focarului. Bolile lăsau urme - „mai ales lipovenii erau oribil desfigurați de ciupiturile vărsatului“.
 

Un medic otrăvit

 
Chiar și așa, orașul nu era lipsit de medici, după cum informează Serafidi: „În timpul Turcilor a practicat în Tulcea doctorul Bogliaco (Poliacul poporului), Italian de origină, care avea un spitălaș pe marginea orașului. Acest medic căutase să se stabilească mai înainte la Sulina, după cum vom relata. La venirea oștirilor românești în Tulcea s’a instalat medicul căpitan Dr. Unceanu, care n’a mai plecat deacolo. Orașul Tulcea a mai avut un medic, Giovanni Barbieri, de origină maltez, care studiase la Paris pe lângă medicină și dreptul. Barbieri, certându-se cu tatăl său, vine în Turcia și pentru câtva timp rămâne la Varna, unde se însoară cu o greacă. Dela Varna pleacă la Tulcea unde, întovărășindu-se cu un farmacist, Morelli, se instalează la 1865. N’a practicat însă decât numai 10 ani, fiind otrăvit de un beiu, care i-a turnat otravă în pelin“.
 
Dacă doriți să aflați în ce stadiu se aflau și alte localități din Dobrogea, înainte de 1878, citiți ce a scris doctorul Hector Sarafidi în lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .
 
DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța