#citeşteDobrogea Turcii, tătarii şi Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Că Dobrogea a stat sub dominaţie otomană aproape cinci secole ştim cu toţii sau cel puţin aşa ar trebui. Că pământul dintre Dunăre şi Marea Neagră este locul în care turcul, tătarul şi românul (dar nu numai ei) convieţuiesc în pace ştim, de asemenea.
 
Vă propunem o scurtă, dar, considerăm noi, necesară istorie a turcilor şi tătarilor de pe aceste meleaguri, aşa cum este ea prezentată de către subdirectorul general în Ministerul Cultelor şi Artelor G. Ilinoiu, în volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“.
 
„Turcii, popor de rasă mongolică, au venit în Dobrogea după cucerirea acestei provincii de la Români după Mircea cel Bătrân, fiind aduşi de guvernul lor, care avea interes să apere hotarele imperiului otoman. În secolele al XV-lea şi al XVII-lea veniră în mase destul de compacte. Se aşezară mai mult pe malurile Marii Negre, centrul provinciei fiind ocupat de tătari“, spune Ilinoiu.
 
În aceeaşi notă, autorul amplului studiu „Cultele din Dobrogea“ continuă: „Tătarii sunt de aceeaşi rasă că şi Turcii. Ei îşi făcură apariţia la 1812, când după ocuparea Basarabiei de către Ruşi, o colonie plecată din Bugeag, se aşeză în Dobrogea. În masa mai compactă s’au stabilit aci pe la anul 1856-1859, în urma răsboiului din Crimeia, când guvernul rusesc îi sili să emigreze. Guvernul otoman profită de această măsură, dând autorizaţie la 2.225 familii să colonizeze Dobrogea. Ei se aşezară mai mult în centrul provinciei şi ocupară regiunile Constanţa şi Babadag; mai apoi se întinseră spre Sud-Est, unde fondară oraşul Megidia, care poartă acest nume dat de Said-Paşa, în onoarea Sultanului Abdul-Megid. Acest element se confundă cu cel turcesc. Până în timpurile din urmă a format o comunitate separată, care avea un şef numit khan şi asupra căruia Turcia n’a exercitat decât un fel de vasalitate“.
 
Musulmanii din Dobrogea şi-au păstrat credinţa şi tradiţia religioasă întemeiate pe învăţăturile Coranului, iar statul român le-a respectat acest drept fundamental.
 
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre turcii şi tătarii din Dobrogea, citiţi lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ (/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi.html).
 

 DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa