#citeșteDobrogea Unde ești tu, Dobroge, de altădată? Ce-am avut și ce-am pierdut. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

Una dintre lucrările extrem de valoroase ce pot fi parcurse în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa este cea aparţinând intelectualului de elită, jurist, ziarist Romulus Seișanu dedicată Dobrogei de la 1928 sub toate aspectele – istoric, geografic, economic, cultural.
„Dobrogea. Gurile Dunării și Insula Șerpilor” aduce cititorului informaţii preţioase, dar astăzi ne-am oprit asupra unui capitol în care este descrisă bogăţia de altădată a acestei provincii, astăzi aflată în declin economic vizibil, din cauza proastei administrări. Agricultură, piscicultură, viticultură, port, turism... Unde sunt?


 
„Dobrogea este un factor economic important, nu numai prin gurile Dunărei şi Marea Neagră, dar şi prin bogăţiile solului şi subsolului său. Solul dobrogean este fertil. Agricultura dela 1879 până azi a luat o mare dezvoltare. În zona inundabilă, când apele sunt scăzute, se fac sămănături întinse de grâu şi rapiţă. «În anii când Dunărea se revarsă și aceste sămănături reusesc, atunci avem în adevăr recolte admirabile, întrecând cu mult cele mai frumoase recolte ce le putem avea pe cele mai bune terenuri din ţară» (Gr. Antipa).
Dobrogea este o regiune agricolă importantă a ţării. Partea cea mai însemnată din avuţia Dobrogei, după cereale, este pescăria. Dunărea cu bălţile şi regiunea ei inundabilă: Delta Dunărei; laguna Razimului; marea şi numeroasele lacuri şi bălţi; conţin o cantitate imensă de peşti. Regiunile cele mai importante pentru pescuit sunt: Delta Dunărei, regiunea cu apă salmastră din faţa Deltei şi laguna Razimului cu lacurile Dranov şi Babadag.
În mare, înainte de 1916 se prindea numai în faţa Constanţei o cantitate mijlocie de 700.000 kg peşte, anual. Dela 1906 regimul de arendare al bălţilor a fost înlocuit cu regia şi statul a organizat până la un punct producţia, îndrumând şi ocrotind factorii de producţie (pescarii, cherhanagii şi comercianţii) şi reglementând raporturile, dintre ei. Până la 1914, statul a executat lucrări mari pentru punerea în valoare a bălţilor, sau despotmolirea gârlelor, ca şi pentru îndulcirea apei sărate a lagunei Razimului cu apă dulce din Dunăre, prin săparea canalurilor «Regele Carol I», «Principele Ferdinand» şi «Regina Elisabeta».
În timpul războiului mondial şi după câţiva ani dela încheerea păcei, bălţile şi gârlele, n'au mai avut îngrijirea de odinioară. Cu începere din anul 1924 lucrările hidraulice au fost reluate în Delta Dunării şi pe cale legislativă, s-au luat măsuri pentru dezvoltarea pescuitului în Dunăre, în Deltă, în bălţi, în limanuri şi în Marea Neagră. Producţia lagunelor Razim şi Babadag, în urma lucrărilor hidraulice executate a sporit, dela 35.000-40.000 kg peşte anual la 4-5 milioane kg anual.
Pescuitul în Dobrogea reprezintă un mare izvor de bogăţie. Dacă în ultimele decenii, pescuitul în Dobrogea s-a dezvoltat continuu, graţie măsurilor aplicate de Administraţia Pescăriilor Statului, el ar lua o dezvoltare şi mai mare, când se vor pune în valoare toate bălţile din Delta Dunării, prin lucrări sistematice hidrotehnice şi culturale şi când se va ameliora zona inundabilă a Dunării.
Viile, ocupă în Dobrogea o întindere însemnată. Regiunile vinicole din jud. Tulcea (Sarica-Niculiţel) sunt renumite pentru producţia lor. Întinderea suprafeţei ocupată de vii este de 5.500 ha., iar mijlocia producţiei la ha. este de 31.3. Viile au fost reconstituite cu viţe româneşti şi americane. În 1908 numărul viticultorilor dobrogeni a fost de 10.446. Dela 1882 până la 1909 - în 27 ani - întinderea viilor a crescut cu + 130,1. (...)
Dobrogea este apoi bogată în mine şi cariere. Regiunile însemnate unde se fac exploraţiuni sunt: Lozova, Geaferca, Catapelit, Altântepe.
Dela 1880 s-au început exploatări sistematice în carierile delaMuntele Carol I (Iacobdeal), Piatra Roşie şi Turcoaia, Măcin, Dealul-Cetăţei, Greci, Pricopan (Morza, Carabalu, Canara ş. a. Cea mai bine exploatată este cariera dela Carol I (Iacobdeal) de unde se extrage granit pentru pavajul străzilor şi care este una din cele mai importante din Europa. Dela carierile situate în regiunea Canara (jud. Constanţa) s-a extras blocurile de puzzolană, pentru construirea digurilor portului Constanţa. Calcarul extras din carierile dobrogene sunt de mai multe soiuri. La Altântepe sunt cariere pentru exploatarea cuprului. În bazinul superior al Taiţei se găseşte fer, cupru şi aur. În Dobrogea mai sunt cariere din care se extrage marmora şi
caolinul. (...)
Din punctul de vedere industrial, Dobrogea a făcut progrese. Se utilizează în industria dobrogeană o forţă motrice de 14.000 H. P.

Industria alimentară dispune de 238 fabrici, din cari, 196 mori sistematice şi ţărăneşti cu o capacitate zilnică de măciniş de 1.600 tone. Sunt numeroase mori, mai cu seamă în jud. Tulcea, acţionate de apă, sau de vânt. Industria ceramică dispune de câteva fabrici de ţiglă şi cărămidă. La Cernavoda este o fabrică de ciment, care a fost înfiinţată în 1900. O fabrică de sticlă funcţionează la Constanţa. La Murfatlar e o fabrică de cretă şi de var hidraulic. (...)
Judeţul Constanţa s-a dezvoltat atât de repede economiceşte, încât, de unde în 1890 ocupa ultimul loc în recensământul fiscal, pe judeţe, după 1890/91 a trecut în locul al 28-lea; în 1905/06 în locul al 14-lea; iar după recensământul fiscal din 1908/909, în locul al 13-lea.
Comerţul a fost pe trei sferturi naţionalizat în întreaga Dobroge. Băncile populare au început să se dezvolte dela 1902 încoace”.