#citeşteDobrogea „Viciul marinei“, dăruire sau „desgust“? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Numărul 1, anul III, 1922, ianuarie-martie al „Analelor Dobrogei“ (serie veche), revista Societăţii Culturale Dobrogene, cuprinde, la pagina 60/58, un articol al profesorului constănţean Gheorghe Toma. Articolul poartă denumirea „Marina la români” şi poate fi citit integral AICI.
 

 
Publicaţia „Analele Dobrogei” a promovat de-a lungul timpului personalităţi culturale ale ţinutului dobrogean, dar şi scriitori care nu se bucurau de celebritate. Astfel, revista a adus în atenţia publicului diverse articole, unele de tip manifest, altele de genul descrierilor, articole cu caracter istoric, poezii şi multe altele.
 
Articolul lui Gheorghe Toma, intitulat „Marina la români”, abordează mijloacele prin care marina a ajutat sau nu Dobrogea, provocările pe care le întâmpinau navigatorii. Totodată, se punea întrebarea dacă marina transmite românilor teamă sau chiar un sentiment de repulsie.
 
„Marea inspiră Românilor groază şi desgust; de aceia, în deosebire de Elini, ei n’au fost niciodată vestiţi ca marinari, precum au fost ca soldaţi, plugari, jurişti şi buni gospodari în trebile obşteşti. Este adevărat însă că, ţara lor fiind o peninsulă, ei au trebuit din cele mai îndepărtate vremuri să întrebuinţeze corăbii pentru un comerţ maritim oricât de restrâns. Totuşi, marina română nu a atins niciodată culmi de desvoltare înfloritoare, care să atragă asupra sa atenţiunea lumii şi să-i creeze o aureolă de glorie”.
 
În acest context, românii de la mare au fost cumva constrânşi de vremurile de atunci şi, deşi nu dispuneau de aptitudini marinăreşti, au fost nevoiţi să se adapteze, autorul articolului vorbind despre faptul că au fost copiate materialele nautice ale adversarilor. Tocmai de aceea, „aspectul acestei marine era cu desăvârşire lipsit de orice originalitate”. 
 
„Navigaţiunea nu datoreşte poporului român nici o contribuţie la progresul strategiei navale şi al artei nautice; în această ramură a activităţii omeneşti, datorăm recunoştinţă altor popoare, precum Fenicienilor, Grecilor, Cartaginezilor”, menţionează autorul articolului.
 
Profesorul Gheorghe Toma contextualizează, din punct de vedere istoric, tendinţele de constituire a unei marine a poporului roman. Astfel, în secolul V î.Hr., Roma urmărea  să îşi impună dominaţia asupra teritoriilor vecine din Latium. În urma războiului cu volscii, aceştia capturează portul maritim Antium şi, implicit, câteva corăbii. De asemenea, în anul 264, Roma a intrat într-un conflict de expansiune cu flotele şi coloniile Cartaginezilor, ceea ce a generat cele trei războaie viitoare.

 
„Cu adevărat, epoca războaelor punice înseamnă o fază importantă de avânt a marinei române, care, în luptele navale, utiliza vase mari de războiu (…) Pe la sfârşitul Republicei, în vâltoarea războaelor civile. Simţindu-se nevoe de forţe maritime, flota română reveni iarăşi la ordinea zilei şi i se dă o mare atenţiune”.
 
Cel care a înţeles adevăratul rost al forţelor navale a fost Împăratul Octavian August, care a marşat pe ideea unei organizări puternice navale a statului român. Tocmai de aceea, el a făcut permanente flotele şi flotilele în câteva porturi, făcându-le responsabile de apărare a transporturilor de subzistenţă împotriva atacurilor la care erau expuşi sau chiar de a ajuta trupele ce se aflau pe uscat.
 
„În Notitia Dignitatum se aminteşte că statul român poseda în secolul al V după Cristos un număr de 32 de flote în diferite staţiuni navale dar mai cu deosebire pe ţărmurile fluviilor de la marginile imperiului, servind ca diguri de apărare împotriva năvălitorilor barbari”, se arată în articolul din „Analele Dobrogei“.
 
Criteriile pe care Împăratul Claudiu le impunea pentru serviciul flotei nu erau atât de stricte. Oamenilor care veneau de bună voie nu li se cereau aptitudini, deoarece acesta a crezut de cuviinţă ca cel mai important lucru este că cei recrutaţi să fie doar nişte oameni de rând, dar care să fie obişnuiţi cu marea, să aibă acel „viciu al marinei”. De-a lungul timpului, această lume a evoluat, dar totul s-a făcut treptat şi cumva anevoios.
 

„Dintr’o corvoadă umilitoare, precum li se părea progorâtorilor lui Romulus, marina a devenit astăzi o armată de elită - pentru care se cer o sumă de condiţii şi de cunoştinţe; iar forţa navală îşi afirmă, graţie aplicaţiunilor ştiinţifice, preponderenţa sa în soluţionarea conflictelor dintre State. De asemenea marina comercială este nervul care acţionează întreg organismul economic al lumii”.
                                                                                                                                  
Puteţi accesa varianta integrală a numărului 1 din anul III (1922) al Analelor Dobrogei AICI

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale. 

 
Citeşte şi:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#citeşteDobrogea Prognoze pentru Portul Constanţa, la 1920, dar... „risipite în lupte politice inutile“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa