#citeşteDobrogea Vinurile dobrogene de altădată. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

De la daci, și chiar mai devreme, până în zilele noastre, vinul este nelipsit de la ospețe. El se află pe masa românului, mai cu seamă în zile de sărbătoare, dar nu numai. În Dobrogea, strugurii mângâiați de soarele arzător, rod al viței-de-vie care adoră pământul pietros al acestui tărâm magic, se transformă într-o licoare savuroasă și aromată, atunci când nu stau pe masă și iau calea dulcețurilor sau a compoturilor delicioase. Vă propunem o călătorie în timp, în Dobrogea de acum 90 de ani, pentru a descoperi „istoria“ podgoriilor din această margine de țară. 
 
După datele statistice culese de Ministerul de Agricultură, în anul 1927, Dobrogea, care la acea dată cuprindea și Cadrilaterul, deținea 10.614 hectare de vii, dintre care 2.551 de hectare erau plantate cu vițe indigene nealtoite, 2.865 ha cu vițe altoite și 5.198 ha cu hibrizi producători direcți. Cele mai importante centre viticole din Dobrogea erau, la acea dată, Podgoria Sarica cu punctul Niculițel și Bădila, Babadag, Cogealac, Măcin, Ostrov și Hârșova, plus Silistra, Vetrina, Popeni și Turtucaia, suprafețe de vii mai puțin întinse regăsindu-se la Cernavodă, Medgidia, Murfatlar, Mangalia și Balcic.
 
„După condițiunile de climă, regiunile viticole ale Dobrogei se împart în două categorii. 1. Regiunile cu precipitațiuni suficiente, din apropierea masivelor păduroase, în jurul Babadagului, Tulcei, Isaccei, Măcinului, Ostrovului, Silistrei, Turtucaiei și a Balcicului; 2. Regiunile de stepă cu climă secetoasă, în centrul Dobrogei, în jurul Hârșovei, Cernavodei, Megidiei, Murfatlarului, Mangaliei“, nota inginerul-agronom Constantin Filipescu, inspector general în Ministerul Agriculturii, în 1928, anul apariției volumului colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“.
 
Dacă în regiunile din prima categorie, vița-de-vie cu „creștere viguroasă“ producea vinuri cu „toate calitățile de buchet și finețe, proprii vinurilor tip de masă“, în Dobrogea centrală, cu clima mai secetoasă, cu soluri formate pe depozitele sarmatice de calcar, se produceau vinuri superioare.
 
Invazia filoxerei a făcut ravagii și în această parte a țării, efectul său asupra plantațiilor vechi resimțindu-se după 1900, o mare parte dintre culturile de viță-de-vie uscându-se până în 1906.
 
Conform inginerul-agronom Constantin Filipescu, „sortimentul varietăților de vițe, cultivate înaintea invaziei filoxerice, era compus din soiuri românești și cele introduse de pe timpuri, din Turcia asiatică și Peninsula balcanică“. De o largă răspândire se bucurau: Samoveanca, Bosconata neagră, Țâța vacii, Asma, Simendria, Cruciulița, Ceauș, Razachia ș.a.
 
La fel cum s-a întâmplat și în celelalte regiuni viticole ale țării, cu ocazia replantării, au fost introduse vițele altoite, aparținând varietăților străine (în majoritate franceze), astfel că, la un moment dat, vechile sortimente locale au fost amestecate și chiar uneori înlocuite prin varietăți străine, dintre care predomină: Chasselas, Aligoté, Selection Carrière, Riesling, Pinot. Cu toate acestea, în multe locuri s-au păstrat și câteva dintre vechile varietăți, precum Samoveanca și Ceaușul.

Pepiniere la Isaccea și Murfatlar, înființate de statul român 

Statul român a încurajat viticultura în Dobrogea prin înființarea a două pepiniere: la Isaccea (Tulcea), unde se producea material săditor, și la Murfatlar (Constanța), aceasta din urmă având ca obiectiv experimentarea și punerea în valoare a solurilor calcaroase din regiunea de stepă prin producerea vinurilor superioare de masă și șampanizarea lor.

„Perioada aceasta de progres a fost surprinsă de răsboiul cel mare (n.r. - Primul Război Mondial), în care timp majoritatea viilor au fost călcate de armatele dușmane, iar puținele care au rămas intacte au avut mult de suferit din cauza lipsei de îngrijire și tratament în contra boalelor“, notează inspectorul general în Ministerul Agriculturii.

 
Odată cu aplicarea reformei agrare, țăranii împroprietăriți au început să umple locurile lipsă din viile vechi cu hibrizi producători direcți, mai ieftini, mai puțin pretențioși la condițiile meteorologice și mai rezistenți la boli, însă de calitate inferioară.

Vinul... interzis 

Vinurile produse la Sarica, Niculițel, Isaccea, Babadag, Bădila, Turcoaia, Tulcea, Văcăreni, Măcin și Greci se bucurau de mare căutare și în afara județului Tulcea. Cel mai mult se cultivau soiuri românești tradiționale (1.395 ha) precum: Samoveanca, Cornurata, Trăsnitoarea, Rosconata, Țâța caprei, Țâța vacii, Țâța fetei, Galbena, Ceaușu, varietăți care dădeau, în afară de vin, struguri de masă „foarte căutați în trecut, când populația otomană, după datinele ei religioase, fiind oprită a bea vin, consuma strugurii ca fruct sau îi transforma în sirop și alte conserve“.
 
De o mare apreciere, dovadă suprafața mare cultivată (1.727 ha), se bucurau și vițele altoite, în special cele franceze, precum: Selection Carriere, Chasselas, Pinot Noir, Muscat Lunel, Muscat Hambourg, M. Frontignan și M. Alexandriner.
 
Hibrizii producători direcți ocupau în județul Tulcea o suprafață de 1.268 ha, cele mai cunoscute varietăți cultivate fiind Seibeil, Alicanthe Terras și Noah.

„Vinurile din județul Constanța sunt în general slabe și nu se pot conserva decât un an“ 

„În județul Constanța, deși suprafața viilor descrește și în general vinurile produse nu sunt de calitate mai superioară, totuși observăm că pepinieră dela Murfatlar, care se bucură de un teren calcaros, produce numai vinuri de Champagne, fiind dozate cu o mare cantitate de alcool. Varietățile cultivate sunt cam aceleași ca și în jud. Tulcea. Podgoriile cele mai importante se găsesc în regiunea Cernavodă, Murfatlar și Oltina. Felul de a se cultiva via nu este destul de perfecționat. Via nu se îngroapă, iar de stropit, numai pe alocurea. Vinificația se face cu instrumente vechi - lin și teasc - afară de pepiniera Statului, unde se face cu mașini și instrumente moderne. Vinurile din județul Constanța sunt în general slabe și nu se pot conserva decât un an“, nota inginerul agronom Filipescu.
 
Despre ce tipuri de vin se produceau în Dobrogea, care au fost anii excepționali sau la ce prețuri de vindeau savuroasele licori bahice produse în acest spațiu puteți afla citind aici articolul complet al inginerului agronom C. Filipescu.
 

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța