#citeșteDobrogea „Vulturul-Tătăresc“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
#citeșteDobrogea: „Vulturul-Tătăresc“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
23 Nov, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
3973
Marime text
În numărul 3, anul III, 1922, iulie-septembrie, al „Analelor Dobrogei“ (serie veche), revista Societății Culturale Dobrogene, regăsim, la pagina 124/437, un articol al învățătorului Stan Alexe, din comuna Atmagea. Textul este intitulat „Legenda satului tătar Atmagea” și poate fi citit integral aici.
Revista „Analele Dobrogei” abundă de articole diverse referitoare la zona noastră și nu numai. Au publicat în paginile sale atât personalități ale literaturii, ale istoriei, dar și autori mai puțin cunoscuți, ce s-au făcut apoi remarcați.
Dobrogea este o zonă în care au trăit de-a lungul anilor multe etnii, care ne-au învățat obiceiuri, tradiții și cutume caracteristice. În articolul de astăzi, prezentăm o legendă despre un sat tătăresc, oarecum ascuns de cei care nu cunoșteau acel loc din zona Deli-Ortomanu.
„Acum 64 de ani, în mijlocul Deli-Ortomanu se ascundea o poiană frumoasă prin singurătatea și sălbăticia ei. Ea părea o podoabă a naturii, tăinuită în mijlocul unui pustiu de codru; căci marginile ei se înălțau copaci bătrâni, peste ale căror vârfuri trecuseră câteva secole. Până la ea încă nu răzbătuse piciorul omului; căci codrul se întindea ca o mare, în care răsunau numai cântecele păsărilor”.
Deli-Ortomanu, un sat uitat de lume, se distingea prin faptul că aici minunățiile naturii se manifestau plenar. Nemaiîntâlnit pentru regiunea respectivă era un pârâu cu apă limpede care străbătea poiana tăinuită de păduri. Dar, ca orice loc frumos, și acesta a fost descoperit la un moment dat, iar localnicii, puțini la număr, împreună cu cei care poposeau temporar aici au decis ca aceste meleaguri să ia denumirea de „Atmagea”, nume ce provenea de la un vultur ce devenise „stăpân” al poienii.
„Găsind această poiană cu izvorul de apă, oamenii săpară un puț aci, spre mai mare siguranță. Nu trecu mult de când se descoperi acest pârâu și fu cunoscut de toți locuitorii Deli-ortomanului, cari îi deteră numele de «Atmagea». Numele de Atmagea și l-a luat de la un vultur, ce-și făcuse cuibul său în vârful unui copac din marginea poenii”.
Așa cum am menționat anterior, multiculturalitatea a fost și este în continuare un punct distinct al Dobrogei, tocmai de aceea, indiferent că satul Atmagea era relativ departe de zona noastră, acest element distinct se perpetua și aici. Astfel, câteva familii de tătari au decis să se stabilească în apropierea Atmagea, cum este cazul Ibram Pașa și al celor care îl urmau, al căror scop era să își întemeieze propriul sat tătăresc.
„După ce se înfățișară Pașii din Silistra, anume Ibram Pașa, ca să ceară un loc pentru întemeierea unui sat, ei fură împărțiți deocamdată în mai multe sate din prejurul punctului numit Atmagea. Apoi ei trebuiau să-și caute un loc, unde le va plăcea, ca să înființeze satul lor tătăresc. După multe cercetări făcute de acești Tătari, ei aleseră ca loc pentru înființarea satului lor poiana din mijlocul pădurii”.
Tătarii și-au creat, ușor-ușor, propriul loc, plin de elemente caracteristice etniei - bordeie, case mari. Au făcut din această zonă uitată de lume o minunată întindere, care a prins viață datorită lor.
„Acum, după 64 de ani de la înființarea acestui sat, în locul pustiului de odinioară se întinde un sat frumos, cu casele strânse una lângă alta, cum rar se găsește în ținutul Deli-Ormanului. Satului i s-a dat numele de Tătar-Atmagea adică, în românește «Vulturul-Tătăresc», după numele poenii din mijlocul pădurii de odinioară. Astfel s-a înființat satul tătar Atmagea din județul Durostor“.
Puteți accesa varianta integrală a numărului 3, iulie-septembrie, din anul III (1922) al Analelor Dobrogei aici.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
Cotidianul ZIUA de Constanța și-a depășit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei și a personalităților sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, puteți să descărcați în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale.
Citește și:
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
#citeșteDobrogea „Azima morții”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
Revista „Analele Dobrogei” abundă de articole diverse referitoare la zona noastră și nu numai. Au publicat în paginile sale atât personalități ale literaturii, ale istoriei, dar și autori mai puțin cunoscuți, ce s-au făcut apoi remarcați.
Dobrogea este o zonă în care au trăit de-a lungul anilor multe etnii, care ne-au învățat obiceiuri, tradiții și cutume caracteristice. În articolul de astăzi, prezentăm o legendă despre un sat tătăresc, oarecum ascuns de cei care nu cunoșteau acel loc din zona Deli-Ortomanu.
„Acum 64 de ani, în mijlocul Deli-Ortomanu se ascundea o poiană frumoasă prin singurătatea și sălbăticia ei. Ea părea o podoabă a naturii, tăinuită în mijlocul unui pustiu de codru; căci marginile ei se înălțau copaci bătrâni, peste ale căror vârfuri trecuseră câteva secole. Până la ea încă nu răzbătuse piciorul omului; căci codrul se întindea ca o mare, în care răsunau numai cântecele păsărilor”.
Deli-Ortomanu, un sat uitat de lume, se distingea prin faptul că aici minunățiile naturii se manifestau plenar. Nemaiîntâlnit pentru regiunea respectivă era un pârâu cu apă limpede care străbătea poiana tăinuită de păduri. Dar, ca orice loc frumos, și acesta a fost descoperit la un moment dat, iar localnicii, puțini la număr, împreună cu cei care poposeau temporar aici au decis ca aceste meleaguri să ia denumirea de „Atmagea”, nume ce provenea de la un vultur ce devenise „stăpân” al poienii.
„Găsind această poiană cu izvorul de apă, oamenii săpară un puț aci, spre mai mare siguranță. Nu trecu mult de când se descoperi acest pârâu și fu cunoscut de toți locuitorii Deli-ortomanului, cari îi deteră numele de «Atmagea». Numele de Atmagea și l-a luat de la un vultur, ce-și făcuse cuibul său în vârful unui copac din marginea poenii”.
Așa cum am menționat anterior, multiculturalitatea a fost și este în continuare un punct distinct al Dobrogei, tocmai de aceea, indiferent că satul Atmagea era relativ departe de zona noastră, acest element distinct se perpetua și aici. Astfel, câteva familii de tătari au decis să se stabilească în apropierea Atmagea, cum este cazul Ibram Pașa și al celor care îl urmau, al căror scop era să își întemeieze propriul sat tătăresc.
„După ce se înfățișară Pașii din Silistra, anume Ibram Pașa, ca să ceară un loc pentru întemeierea unui sat, ei fură împărțiți deocamdată în mai multe sate din prejurul punctului numit Atmagea. Apoi ei trebuiau să-și caute un loc, unde le va plăcea, ca să înființeze satul lor tătăresc. După multe cercetări făcute de acești Tătari, ei aleseră ca loc pentru înființarea satului lor poiana din mijlocul pădurii”.
Tătarii și-au creat, ușor-ușor, propriul loc, plin de elemente caracteristice etniei - bordeie, case mari. Au făcut din această zonă uitată de lume o minunată întindere, care a prins viață datorită lor.
„Acum, după 64 de ani de la înființarea acestui sat, în locul pustiului de odinioară se întinde un sat frumos, cu casele strânse una lângă alta, cum rar se găsește în ținutul Deli-Ormanului. Satului i s-a dat numele de Tătar-Atmagea adică, în românește «Vulturul-Tătăresc», după numele poenii din mijlocul pădurii de odinioară. Astfel s-a înființat satul tătar Atmagea din județul Durostor“.
Puteți accesa varianta integrală a numărului 3, iulie-septembrie, din anul III (1922) al Analelor Dobrogei aici.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
Cotidianul ZIUA de Constanța și-a depășit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei și a personalităților sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, puteți să descărcați în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale.
Citește și:
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
#citeșteDobrogea „Azima morții”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii